Sartre. Un filosof al libertatii umane

Descriere

Intr-un timp al declinului judecatii critice, universitarul iesean Ramona Elena Bujor si-a propus o analiza in esse a operei lui Jean- Paul Sartre, urmarind desfasurarea conceptelor de libertate si creatie, pe toate palierele filosofiei sale: fenomenologie, ontologie- existentiala, antropologie si morala. Efortul critic si analitic a constat in suspendarea critica a „etichetelor” prin care a fost receptat filosoful francez, anume, acelea de „existentialist ateu” si de „filosof marxist”. Autoarea a considerat ca o lectura atenta a lui Sartre, prin prisma fenomenologiei contemporane, alta decat cea „clasica” reprezentata de Edmund Husserl si Martin Heidegger, ne permite totodata o apropiere hermeneutica intre filosofia sartreiana si sfera religiei crestine. Premisele acestei noi viziuni filosofice le gaseste exprimate, in interiorul Operei, sub forma a trei idei dominante: 1) teoria fenomenologica a transcendentei Ego-ului; 2) Fiinta pentru – Altul; si 3) Libertatea de a alege. Comprehensiunea intregului Corpus sartreian a determinat-o sa utilizeze o metoda analitica- sintetica de intelegere a partii prin intregul operei, si a intregului prin cercetarea si dezvaluirea sensului partilor. Aceasta metoda i-a permis sa-l scoata cu adevarat, de sub „etichetele” relevate.Astfel, constructia lucrarii Critique de la Raison Dialectique, care vizeaza realizarea unei Antropologii existentiale si care a fost echivalata (de catre critici neavizati) cu o „teorie marxista despre praxis”, este cu mult mai mult decat o filosofie intemeiata pe studiul raporturilor sociale de putere, dintre relatii de productie (baza economica a societatii) si suprastructura (ideile dominante si instructiunile corespunzatoare: Stat, Drept, Biserica etc), este asadar, o filosofie despre libertatea individului ( pentru-sinele) in dinamica social istorica a grupurilor, Raritatii, Violentei. O analiza comparativa intre dialectica hegeliana, dialectica lui Marx si dialectica existentiala, propusa de Jean-Paul Sartre i-a ingaduit autoarei sa evidentieze in detaliu, deosebirile esentiale dintre cele trei metode. Receptarea – de pana acum- deformata a gandirii lui Sartre este explicabila, atata timp cat anume „grile” ( cum ar fi aceea ca omul tinde in umanismul sartrian, sa devina Dumnezeu si „sa-i ia locul”; sau aceea de acceptare a faptului ca praxisul individual, sau de grup, presupune determinismul material- istoric din societate, asupra insului, individului uman) au scos, in mod arbitrar, ideile din Integrum-ul filosofiei sartriene, aceste „grile”devenind fetisuri (masti) aplicate pe chipul real a) operei lui Jean- Paul Sartre. Cartea reuseste sa dezvaluie: structurile explicative, conceptele (categoriile) operationale, instrumentele hermeneutice ale unei Opere- filosofice si literare,- care si-a construit valorile teoretice si practice, in jurul unui Ideal istoric, social si individual- existential: Libertatea omului.