Un yankeu din Conneticut la curtea regelui Arthur

     

O adevarata parodie a Angliei din secolul al VI-lea, vazuta prin ochii lui Hank Morgan, un yankeu din Hartford Conneticut. Romanul reprezinta jurnalul yankeului, care descrie toate “mizeriile” acelui secol, mintea inapoiata si gandirea inceata a oamenilor, totodata si aventurile sale prin tara lui Arthur. Totusi, Hank nu va uita ca este un american, asa ca va introduce ca sport, pentru amuzamentul nobilimii si totodata pentru a inlocui turnirurile, baseball-ul; aduce pe piata noi monezi – dolari, centi, pentru a civiliza populatia, dar si pentru a se simti cat mai confortabil. Incepand a lucra in diferite domenii, Hank a ajuns la “o mare fabrica de armament”. Era un om cu minte agera “Si daca nimeni nu se pricepea cum sa fabrice mai iute un lucru, eu eram gata sa nascocesc o cale noua si asta cat ai clipi”, ajungand astfel contramaistrul sef, sub conducerea caruia sa aflau in jur de 2000 de oameni. Fiind greu sa tii sub control toti acei oameni, dintre care unii nu acceptau regulile impuse de el, in cele din urma Hank isi gasii nasul “[…] Hercule, a transat-o cu ranga. M-a intins lat, cu o lovitura in capatana [..]”. Yankeul s-a trezit la umbra unui stejar intampinat de un individ care “iesise dintr-o carte cu poze”, acesta fiind nimeni altul decat sir Kay (unul dintre cavalerii mesei rotunde). Sir Kay l-a luat ca prizonier si l-a dus la Camelot; nume de care Hank nu mai auzise pana atunci, si a presupus a fi ospiciul de la care scapa-se “nebunul” = Sir Kay. Acolo, a avut socul vietii, in cele din urma convingandu-se ca nu se afla la nici un ospiciu, ci chiar la curtea regelui Arthur, cu 13 secole in urma timpului sau. Se imprieteneste cu un baiat, Clarence care se dovedeste a-i fi de un areal ajutor de-a lungul timpului. Condamnat la moarte, Hank se da drept vrajitor. Calculeaza posibilitatea de a aparea o eclipsa de soare, iar norocul i-a suras! potrivindu-se fix cu ziua executiei. Scapa de executie datorita acelei "minuni", iar cu timpul datorita si altor "minuni" il depaseste pe insusi Merlin. Cu timpul, “sir Seful” / ”Seful” dupa cum l-au numit oamenii, pune bazele stiintei si a democratiei, dar fara a indigna prea tare biserica – care aparent era cea mai mare putere la momentul respectiv. Descopera mintile luminate din vremea aceea si infiinteaza o multime de institutii pentru educarea si pregatirea acestora; a deschis scoli pentru educarea populatiei, a infiintat primul ziar, a antrenat in secret propria armata, a trimis misionari pentru a promova ideile sale de a civiliza populatia; una dintre ele a fost “Sapunul de Persimone – il intrebuinteaza toate primadonele” – pancarda fiind atarnata de armura cavalerului aflat in misiunea de igiena. Datorita unei neintelegeri, Seful a fost provocat la duel de catre sir Sagramor, dupa intoarcerea acestuia din misiune. Apoi, regele il trimite pe Hank in cautare de noi aventuri si pentru a-si face un renume. Hank intalneste o femeie, Alisandre sau Sandy cum ii spunea el, care ii va da prima sa misiune, totodata ramanand langa acesta ca “lipitoarea”. De la invingerea celor 3 “capcauni” si eliberarea “printeselor” pana la reinvierea cursului de apa din Valea Sfinteniei, Hank isi face o reputatie foarte buna in randul oamenilor. Revenind la castel, yankeul ii comunica Regelui ca ar dori sa se deghizeze in taran liber si sa cutreiere Anglia pentru a invata despre obiceiurile muritorilor de rand. Curios si totodata incantat, Arthur, i se alatura Sefului; astfel prima etapa a calatoriei a fost instruirea regelui. “Dar incapatanati umeri mai avea! Parca inadins nu voiau sa invete cum sa se lase si sa para in mod firesc cazuti. Trebuia sa continui instructia…”. La scurt timp dupa intoarcerea Sefului si a Regelui, sir Sagramor se intoarce din misiune pentru a se duela cu inamicul sau. In urmatoarea zi dupa turnir, Seful dezvaluie tehnologia secolului al XIX-lea si o foloseste pentru a dezvolta tara. Trei ani mai tarziu, seful este casatorit cu Sandy si au o fetita. Aceasta se imbolnaveste, iar la sfatul medicilor din acea vreme, cei trei parasesc Anglia si merg in Franta. In lipsa Sefului, tara ajunge in razboi, iar dupa moartea Regelui biserica a preluat conducerea. Alaturi de Clarence va lupta pentru a pune capat razboiului; intr-o noapte Merlin il vrajeste pe Hank, punandu-l intr-un somn adanc de 1300 de ani, Clarence fiind martor al acestei vrajitorii, observa acestea prea tarziu. Un mileniu mai tarziu . . . . . ​ Modul in care Hank gandea fiecare lucru, oricat de marunt ar fi si analiza fiecare situatie, m-au facut sa nu pot lasa cartea din mana pana la final, dorind sa aflu ce nascocire mai gaseste yankeul pentru a-si scapa pielea sau pentru a-si face “sederea” cat mai comod posibila. Ingeniozitatea si priceperea sa, sau iscusinta mintii sale care l-a salvat din sitatii critice, sunt impresionante si m-au facut sa cred ca majoritatea oamenilor din secolul XXI nu s-ar putea descurca mai bine ca eroul nostru. Sper ca v-am convins sa cititi cartea (daca nu ati facut-o deja), iar la randul vostru sa fiti la fel de entuziasmati de-a lungul aventurilor lui Hank Morgan.