Involuţie

Descriere

De la autorul bestsellerului RĂZBOIUL Z

Bestseller The New York Times

Finalist al Premiului Locus

ADAPTEAZĂ-TE! SUPRAVIEȚUIEȘTE! INVOLUEAZĂ!

Erupția sălbatică a lui Mount Rainer a fost doar începutul dezastrului. Povestea masacrului din orășelul Greenloop ar fi trecut aproape neobservată, dacă nu ar fi fost recuperate jurnalele lui Kate Holland, care conțin aventura ei aproape imposibil de crezut.

Alături de pasionantele cercetări și de interviurile despre creatura legendară care a provocat baia de sânge din acea comunitate, mărturia lui Kate redă, într-un mod cutremurător, lupta pentru supraviețuire a unor oameni care înfruntă un prădător teribil, confruntarea dintre sălbăticie și civilizație.

Și dacă tot ce a văzut Kate în acele zile e adevărat, trebuie să acceptăm imposibilul: că Bigfoot trăiește și că e o bestie puternică și feroce.

„Personajele sunt atât de credibile, încât ai senzația că le-ai întâlnit în viața reală și-ți vine să le strigi s-o ia la fugă. Involuție e o carte fenomenală!“
JOSH MALERMAN, autorul romanului Bird Box

Involuție este „thrillerul despre Bigfoot de care nu știai că ai nevoie și unul dintre cele mai bune romane horror pe care le-am citit vreodată.“
BLAKE CROUCH, autorul seriei WAYWARD PINES

„Apoi a spus un cuvânt pe care nu-l mai auzisem. Numele entității care mă aștepta.

Oma.

Păzitorul sălbăticiei.

Yvette a explicat că Oma era un spirit al Primilor Oameni, un uriaș blând căruia aroganții albi eurocentriști i-au pervertit numele în «Bigfoot».

Evident, mai auzisem cuvântul acela până atunci, alături de «OZN» și de «Monstrul din Loch Ness». Nu știam însă prea multe despre el, doar ce văzusem în reclamele alea stupide despre pastrama de vită. «Te pui cu Sasquatch?» Asta era replica? Sasquatch e același lucru cu Bigfoot? Creatura din reclame era o brută proastă. Un vecin morocănos care practic cerșea să i se facă farse. Am încercat să depășesc imaginile acelea ridicole. Acele «mutilări ale adevărului», cum le-a descris Yvette, «ca tot ce a făcut societatea noastră cu ceea ce a existat înainte de ea».

Oma nu era așa ceva. Era duioasă. Era puternică.“