Middlesex (ediție de buzunar)

     

Romanul lui Eugenides nu este insa doar despre dificultatile cu care se confrunta persoanele cu sex ambiguu (desi vine in intimpinarea multor curiozitati in acest sens – initierea sexuala a lui Cal, in care mentalul e detasat complet de corp, traind parca experiente paralele este deosebit de interesant redata), ci, prin cronica de epoca pe care o antreneaza si prin transformarea emigrantilor pe pamint american, este de fapt o poveste despre negocierea identitatilor in secolul XX, despre reconciliere si adaptare. Autorul aduce un tribut propriilor sale origini grecesti si zugraveste cu farmec mostenirea europeana pe care Lefty si Desdemona o aduc pe tarimul american [...]. In acelasi timp, dramele familiei de emigranti, in toate generatiile, sint amprentate de evenimentele socio-politice care se resimt pina in cele mai firesti situatii cotidiene: de la Crahul de pe Wall Street, la punctul de cotitura din al Doilea Razboi Mondial [...], la revoltele civile din anii ʼ50 si ʼ60, afirmarea populatiei de culoare, emanciparea femeilor etc. Este o poveste in care ecourile tragediei grecesti cu destine conditionate istoric si biologic sint intimpinate de refuzul si revolta personajelor de a se supune orbeste, de a-si defini si asuma propriile alegeri, intr-o lume care traieste sub spectrul unor schimbari permanente, in care nimic nu pare definitiv si incheiat.

     

(…) roman scris sub forma unei confesiuni a unui bărbat în vîrstă de patruzeci și unu de ani, numit Cal, și care în copilărie a fost fată și s-a numit Calliope Stephanides. Un caz interesant, cum reiese și din rîndurile de mai sus, pentru știință, dar, în același timp, și o adevărată dramă care stă sub semnul unui destin implacabil, așa cum se întîmpla numai în dramele grecilor antici. (…) Drama, foarte bine surprinsă de Jeffrey Eugenides, este aceea că știința poate să explice, însă nu salvează. Așa că noi și părinții noștri intrăm în acest joc repetînd, fără să ne dăm seama, greșelile bunicilor și străbunicilor noștri. Tot ce ne rămîne este povestea – a noastră, a părinților și a bunicilor noștri. Iar povestea trebuie spusă (sau scrisă).