În vremea contaminării

     

Mărturia cunoscutului scriitor italian Paolo Giordano, cuprinsă în volumul În vremea contaminării, în curs de apariție în 26 de țări, care va fi tipărit și în România, se impune ca o lectură obligatorie despre pandemia de Covid-19. Pandemia de Covid-19 este cea mai severă criză sanitară din vremurile noastre. Ea ne dovedește cît de complexă e societatea în care trăim, cu raţiunile ei sociale, politice, economice, interpersonale și psihologice. Locuind în Italia, una dintre țările cele mai afectate de noul Coronavirus, Covid-19, Paolo Giordano ne arată cum se răspîndește această boală în lumea noastră interconectată, ce impact are asupra noastră și ce trebuie să facem, spun editorii cărții. El pune în discuție și alte forme de contaminare – de la criza ecologică pînă la știrile false și xenofobie – pentru a ne ajuta să înțelegem nu doar cum am ajuns aici, ci și cum, împreună, putem face o schimbare.

     

(…) aceasta este, cum spuneam și la început, prima carte în limba română dedicată (și venind dinspre, să spun așa, literatură – în sens larg) pandemiei provocate de un virus care va rămîne în istoria modernă a umanității. Vor urma, cu siguranță, și altele; multe alte cărți care vor cartografia o mare tulburare, o evidentă și prea umană neliniște. Dar vor fi, din aceeași materie tematică, și cărți, convingerea mea este adîncă în acest sens, despre speranță. Cărți subsumate inclusiv unei formule – pe care Paolo Giordano o și citează spre finalul cărții sale – decupate dintr-un tulburător Psalm (al 90-lea, în versiunea Bibliei Romano-Catolice): ”Învaţă-ne să numărăm zilele noastre, ca să dobîndim înţelepciunea inimii”.

     

Giordano explică simplu care este mecanismul pandemiei – cum se extinde şi cum poate fi oprită – şi care sînt motivele cele mai clare pentru care e bine să stăm izolaţi. Cartea asta nu este doar despre Covid-19, ci este şi despre felul în care omul ar putea să se retragă, măcar o perioadă, pentru a face un bine planetei. Că nu se va schimba mare lucru vom vedea la scurt timp după ce această criză se va fi încheiat, cînd industriile îşi vor încorda din nou muşchii, iar liderii mondiali vor arăta aceeaşi lipsă de unitate în decizii.

     

Trebuie spus, în beneficiul cărții și pentru a încadra mai bine tipul subtil de ”antenă” cu care lucrează Paolo Giordano, că acesta nu este numai scriitor; el are, o mărturisește și aici, o vădită înclinație spre știință (mai cu seamă, spre matematică, o disciplină – și a minții – pe care o exersat-o, cu performanțe, din adolescență), o sensibilitate aparte pentru observația socială, dar și o deschidere autentică spre înțelegerea în chip religios a lumii. Privirea sa e, așadar, una complexă, iar cartea lui Giordano, un ecou rafinat cu privire la debutul unui eveniment major despre care s-a spus deja, cu temei, că are toate datele să schimbe modul oamenilor de a fi în lume și de a fi în raport cu ei înșiși. (…) În vremea contaminării e scrisă în cîteva zile; mai precis, în prima decadă a lunii martie a acestui an, în acele prime zile – foarte aproape de rapoartele tragice de la ora 19 despre sute de morți din Italia la fiecare 24 h – în care, în țara natală a autorului cărții, pandemia coronavirusului își lasă în urmă, într-o progresie geometrică, efectele teribile. O progresie pe care Paolo Giordano o înregistrează – cu neliniște, cum spuneam, dar nu cu una paralizantă – și pe care o ia în posesie, intelectualmente și (îmi vine să spun, chiar mai mult decît atît, și anume) sufletește, cu o atenție specială, cu luciditate și, deja instalat, ca mai toți compatrioții săi, în ”ochiul furtunii”, cu un optimism moderat.

     

Paolo Giordano oferă răspunsuri, dar mai ales pune întrebări legate de felul în care se realizează contaminarea, ce contează cu adevărat în această criză, care este impactul la nivel global, ce ar trebui să ne îngrijoreze, cum trebuie să reacționăm, cum am ajuns aici și cum am vrea să o luăm de la capăt. (…) Atitudinea lui Paolo Giordano este antifatalistă. Cum stopăm? Etapele par clare și simple: cu forță, sacrificiu, răbdare și iar răbdare. Prudența e singurul vaccin disponibil acum. Și nu trebuie să uităm nici o clipă că în vremea epidemiei suntem un singur organism, comunitate înseamnă lumea întreagă, solidaritatea și rațiunea fiind esențiale. (…) Într-o vreme în care suntem ocupați să numărăm morții și infectații, zilele de stat în casă și zilele de școală pierdute, rezervările anulate, relațiile și sacrificiile, Paolo Giordano ne propune să ne numărăm zilele ca să le prețuim. Pe toate, chiar și pe acestea care ni se par numai o pauză neplăcută: „Să numărăm zilele. Să dobîndim înțelepciunea inimii. Să nu îngăduim ca toată suferința aceasta să fie zadarnică“.