Iarna lui Isidor

     

Veronica D. Niculescu știe să scrie pentru copii fără să se aplece și să-i ciupească de obraz, cum zice chiar ea. Știe să-i ia în serios ca cititori. De asta cărțile ei pentru copii au succes. Și pentru că sînt minunat scrise, minunat construite, cu atenție la dozarea detaliilor, cu grijă la poveste și pentru că le vorbește copiilor despre lucruri cît se poate de serioase, cum ar fi: libertatea, singurătatea, dorul, prietenia. Iar cărțile ei pentru copii pot fi citite cu delicii și de cei mari, mai ales de cei care mai au o cît de mică legătură cu copilul care au fost.

     

Foarte simpatică şi plină de emoţii este incursiunea matinală a lui Isidor, aflat în căutare de delicatese, în sala de mese a unui restaurant cu pretenţii. Aproape toţi cei aflaţi acolo, oameni ocupaţi, privesc în ecrane sau privesc în gol, deci nu-l observă pe Isidor, care, oricum, e deghizat. Totuşi, un copil îl vede şi se străduieşte să le spună tuturor că la o masă, retras, stă un vultur care ciuguleşte elegant dintr-un corn cu ciocolată. Şi mai interesantă este pagina în care Isidor parcurge atent informaţiile dintr-o enciclopedie, volum care îi e de folos în mai multe împrejurări. Vrea să ştie mai multe despre corb, al cărui grai Isidor îl înţelesese perfect.

     

Veronica Niculescu este o scriitoare care găsește un ton direct, plin de căldură și sensibilitate. Povestea pe care ea o imaginează umple cititorul de încîntare și mai are un mare merit: ne învață să ne înțelegem emoțiile și sentimentele. Așa că o să înțelegeți mai bine citind această carte ce este bucuria, fericirea, prietenia, cum se simte dorul și cum să-ți îmblînzești tristețile și singurătatea. Iar tonul pe care povestește Isidor este atît de firesc și curgător, încît la un moment dat chiar ai impresia că citești jurnalul unui condor. Cartea asta ne mai învață că e tare trist să fii închis într-o cușcă la grădina zoologică, iar pentru animalele învățate cu oamenii traiul în sălbăticie poate fi plin de pericole și necunoscut. Ilustrațiile semnate de Radu Răileanu sînt și ele foarte reușite și completează tare bine întreaga poveste.