Mintea distrată. Creiere vechi într-o lume puternic tehnologizată

Descriere

Mintea distrată explorează, din perspectiva psihologiei și neuroștiințelor, modul în care ne confruntăm zilnic cu fascinanta, dar extrem de acaparatoare lume a înaltei tehnologii în care trăim în prezent. Cartea oferă atât o bază științifică, dar și ilustrări practice ale unor oameni care se confruntă și se acomodează cu propriile lor minți distrate, autorii împărtășindu-ne o perspectivă unică asupra felului în care lumea noastră, din ce în ce mai saturată de informații (plină de ferestre pop-up, telefoane inteligente, mesaje, chat, e-mailuri, rețele de socializare și jocuri video), a integrat așteptările ca o persoană să fie accesibilă douăzeci și patru din douăzeci și patru de ore și să răspundă instantaneu, ceea ce pune o presiune excesivă asupra creierelor noastre. Dar cum identificăm semnalul relevant pe fondul întregului bruiaj? Mintea distrată ne propune să aflăm cum și de ce ne este greu să jonglăm cu întreruperile și cu distragerea atenției, încercând în același timp să ofere strategii practice pentru a ne schimba comportamentul și a ne îmbunătăți funcțiile creierului, diminuând interferențele și îndeplinindu-ne mai bine scopurile.

Adam Gazzaley este profesor de neurologie, fiziologie și psihiatrie la University of California și conduce centrul de cercetare în neuroștiințe Neuroscape. A scris numeroase articole despre impactul tehnologiei asupra performanțelor umane. Pentru Mintea distrată, a primit, împreună cu Larry D. Rosen, premiul PROSE pentru biomedicină și neuroștiințe.

Larry D. Rosen este profesor de psihologia educației și a condus departamentul de psihologie de la California State University. A scris numeroase articole și cărți și a coordonat cercetări legate de impactul tehnologiei asupra funcționării cerebrale.


E prea târziu să ne retragem pur și simplu, revenind la vremuri mai liniștite. Slujbele noastre depind de conectivitate. Ciclurile noastre de plăcere – ce nu sunt puțin lucru – sunt din ce în ce mai legate de aceasta. Informația curge din ce în ce mai mult zi de zi și există numeroase motive, deloc prostești, pentru care se întâmplă acest lucru. Întrebarea care apare acum este cum să ne adaptăm cu succes la aceste provocări. Și trebuie musai să ne adaptăm. Spre deosebire de veverița care știe instinctiv și din reflex când trebuie să stea locului și să continue să mănânce alunele la îndemână și când trebuie să se mute pe o altă parcelă unde are acces la alune, noi trebuie să învățăm să luăm decizii conștiente legate de când e mai bine să fim atenți la ceea ce facem și să ignorăm toate acele alerte atenționale multisenzoriale.
Autorii

Adolescenții sunt rar lipsiți de vreun dispozitiv tehnologic la îndemână, adesea purtând cu ei două, trei, patru sau chiar mai multe asemenea aparate ce le reclamă atenția și cauzează interferențe externe. Chiar și atunci când dispozitivele nu sunt prezente, mințile tinere se gândesc la ceea ce s-ar putea petrece în lumile virtuale, ceea ce-i îndeamnă către telefon, tabletă sau laptop, pentru a „se conecta" (aceste gânduri creează, și ele, interferențe interne). Să mai spunem că încercările de-a trăi fără aceste dispozitive, făcând o detoxifiere tehnologică sau abținându-se de la aceasta pur și simplu nu dau rezultate, întrucât ei nu pot fi separați de tehnologie fără a se simți pierduți sau excluși.
Autorii

Cuprins

Mulțumiri
Prolog

Partea I. COGNIȚIA ȘI ESENȚA CONTROLULUI
1. Interferențele
2. Obiectivele și controlul cognitiv
3. Creierul și controlul
4. Limitele controlului cognitiv
5. Variații și fluctuații

Partea a II-a. COMPORTAMENTUL ÎN LUMEA ÎNALTEI TEHNOLOGII
6. Psihologia tehnologiei
7. Impactul unei atenții permanent fluctuante
8. Impactul tehnologiei asupra diverselor categorii de populație
9. De ce ne întrerupem?

Partea a III-a. PRELUAREA CONTROLULUI
10. Sporirea controlului
11. Modificarea comportamentului
Note