Introducere în terapia psihanalitică

Descriere

Timp de un secol, psihanaliza și-a confirmat valoarea terapeutică în condiții sociale și culturale mereu schimbate. Și, în mod firesc, tehnica psihanalitică s a modificat și perfecționat, adaptându se la specificul pacienților care solicitau ajutor terapeutic, din ce în ce mai îndepărtați de psihonevrozele abordate de Freud (tulburări de personalitate narcisice și borderline sau chiar psihoze). Prezentul tratat de tehnică psihanalitică oferă o perspectivă sintetică și extrem de clară asupra evoluției tehnicii psihanalitice, prezentând atât abordarea clasică, dar și abordarea contemporană. W. Mertens insistă în acest volum asupra modului în care sunt tratate în psihanaliza contemporană aspecte deosebit de importante ale terapiei psihanalitice: interpretarea rezistenței, transferul și contratransferul ca instrumente clinice, interviul preliminar, semnificația viselor și multe altele. Teoria tehnicii psihanalitice este bogat ilustrată prin vignete clinice. Studenții, psihologii sau medicii care doresc să se instruiască în continuare în psihoterapia psihanalitică, dar, firește, și terapeuții deja formați și alți cititori vor găsi în această carte un ghid pentru o mai bună înțelegere a desfășurării procesului psihanalitic.



O altă explicaţie posibilă a problemei de ce clinicienii buni, chiar dacă sunt de provenienţe teoretice diferite, obţin rezultate pozitive asemănătoare, constă în următoarea idee: cea mai semnificativă formă de intuiţie din partea analis- tului constă în intuiţia interacţiunilor transfer–contratransfer şi mai ales a propriilor lacune de empatie, care apar în orice terapie (inevitabil). Terapeuţii buni pot să facă faţă cu bine întreruperii contactului, în timp ce terapeuţii ambiţioşi, care se simt împliniţi, întâmpină dificultăţi să mai reacţioneze empatic după critica, dezamăgirea sau retragerea pacientului. Este important ca relaţia terapeutică să fie utilizată cu folos atunci când analistul poate anti- cipa, pe baza înţelegerii sale scenice, fantasmele transferenţiale inconştiente ale pacienţilor săi.


Când oamenii se hotărăsc să meargă la un psihanalist, ei au în vedere, de cele mai multe ori, scopuri terapeutice foarte clare. De exemplu, vor să se simtă mai vii, să scape de frecventele dureri de cap, să se delimiteze mai bine faţă de alţi oameni, să atingă o capacitate de trăire sexuală mai intensă, să renunţe la gânduri compulsive chinuitoare, să scape de angoasele de contact şi de relaţie, să vadă din nou un sens în viaţa lor, să se despartă în cele din urmă de un partener pe care nu-l iubesc, dar fără să trăiască sentimente profunde de abandon, să-şi domine vechile experienţe traumatice, să depăşească în sfârşit sentimentele jenante de vinovăţie şi inferioritate, să înveţe să-şi controleze stările continue de angoasă şi multe altele. Scopurile terapeutice ale unui pacient care caută tratament merită să fie luate în serios, iar în cercetările recente s-au dovedit a fi importante criterii de prognoză şi succes, deoarece pot conţine o apreciere privind adecvarea şi capacitatea de colaborare - Wolfgang Mertens

Wolfgang Mertens este profesor de psihologie clinică și psihanaliză la Universitatea Ludwig Maximilian din München.


Cuprins

Cuvânt introductiv
Cuvânt înainte
1. Perspectiva istorică asupra dezvoltării terapiei psihanalitice
1.1. Dezvoltarea tehnicii psihanalitice la Freud
1.1.1. Din 1886 până în 1896: perioada preanalitică
1.1.2. Din 1896 până în 1910: epoca descoperirilor fundamentale
1.1.3. Din 1910 până în 1919: perioada consolidărilor
1.1.4. Din 1919 până în 1926: noua formulare a teoriei pulsionale şi dezvoltarea teoriei structurale
1.1.5. Din 1926 până în 1939: psihologia psihanalitică a Eului
1.1.6. Rezumat. Despre dezvoltarea tehnicii psihanalitice
1.1.7. Bibliografie recomandată
1.2. Câteva dezvoltări ulterioare şi inovaţii la elevii şi succesorii lui Freud
1.2.1. Otto Rank
1.2.2. Sándor Ferenczi
1.2.3. Franz Alexander
1.2.4. James Strachey
1.2.5. Michael Balint
1.2.6. Bibliografie recomandată
1.3. Influenţele diferitelor completări teoretice asupra tehnicii tratamentului
1.3.1. Influenţa psihologiei Eului asupra tehnicii tratamentului
1.3.2. Influenţa teoriilor relaţiilor de obiect asupra tehnicii tratamentului
1.3.3. Influenţa psihologiei Sinelui asupra tehnicii tratamentului
1.3.4. Influenţa cercetării neonatale asupra tehnicii tratamentului
1.3.5. Rezumat
1.3.6. Bibliografie recomandată

2. Scopurile tratamentului în psihanaliză
2.1. Perspectivă istorică
2.2. Scopurile analitice ale tratamentului
2.2.1. Rezolvarea unei nevroze de transfer
2.2.1.1. Cercetări empirice ale rezolvării transferului
2.2.1.2. Rezolvarea nevrozei de transfer şi beneficiul terapeutic
2.2.2. Anularea amintirilor ecran
2.2.3. Reluarea procesului de dezvoltare întrerupt
2.2.4. Dezvoltarea capacităţilor autoanalitice
2.2.5. Schimbarea proceselor cognitive
2.3. Influenţa normelor şi a valorilor socioculturale
2.4. Rezumat
2.5. Bibliografie recomandată

3. Indicaţii pentru psihanaliză şi psihoterapie psihanalitică
3.1. Perspectivă istorică
3.2. Criterii fenomenologice şi structurale ale adecvării
3.3. Starea psihodiagnostică de ansamblu: profiluri diagnostice
3.4. Nivelul procesului de organizare
3.5. Tendinţe de obiectivare în diagnoza tulburărilor structurale ale Eului
3.6. Formarea judecăţii diagnostice şi stereotipii de percepţie ale psihanaliştilor
3.7. Procese de prelucrare a informaţiei în stabilirea indicaţiei terapeutice
3.8. Cercetări empirice
3.9. Dependenţa de analist a analizabilităţii pacientului — pe calea spre o indicaţie terapeutică bazată pe interacţiune
3.10. Rezumat
3.11. Bibliografie recomandată

4. Psihanaliză, psihoterapie analitică şi psihoterapie fondată pe psihologia abisală
4.1. Perspectivă istorică
4.2. Deosebirile între psihanaliză şi psihoterapia analitică
4.3. Psihanaliza sub aspectul „eficienţei economice"
4.4. Psihoterapia fondată pe psihologia abisală
4.4.1. Psihoterapia dinamică
4.5. Psihoterapia cu bază psihanalitică (Kutter)
4.6. Psihoterapia orientată spre psihologia dezvoltării
(Blanck şi Blanck)
4.7. Terapia psihanalitic interacţională (Heigl Evers şi Heigl)
4.8. Psihoterapia psihanalitică în cazul tulburărilor caracteriale grave
şi al personalităţilor borderline (Kernberg)
4.9. Modelul stadial al metodelor psihanalitice de tratament
(Gedo şi Goldberg)
4.10. Trecerea de la psihoterapie la psihanaliză
4.11. Rezumat
4.12. Bibliografie recomandată

5. Primul interviu psihanalitic
5.1. Perspectivă istorică
5.2. Primul interviu psihanalitic şi anamneza abisală
5.3. „Recomandările" lui Balint
5.4. Dimensiunile epistemologice ale primului interviu
5.5. Posibilităţi de orientare în primul interviu
5.6. Anamneza biografică sub aspectul psihologiei abisale
5.7. „Interviul structural" al lui Kernberg
5.8. Rezumat
5.9. Bibliografie recomandată

6. Regula psihanalitică fundamentală
6.1. Perspectivă istorică
6.2. Aspecte ale asocierii libere din perspectiva psihologiei sociale
şi a sociologiei limbajului
6.3. Regula fundamentală şi pandantul ei la analist
6.4. Capacitatea de oscilare în comunicarea psihanalitică
6.5. Asocierea liberă ca rezistenţă
6.6. Psihanaliză fără regulă fundamentală?
6.7. Utilizarea regulii fundamentale
6.8. Fantasme inconştiente ca determinante ale asocierii libere
6.9. Asocierea liberă şi determinismul psihic
6.10. Distanţarea de conţinuturile manifeste — perspective ale psihologiei gestaltiste
6.11. Cercetări empirice
6.12. Rezumat
6.13. Bibliografie recomandată

7. Atitudinea psihanalitică de cunoaştere
7.1. A putea asculta: aspecte metodologice
7.2. Despre obiectul psihanalitic
7.3. Accesul din perspectiva hermeneuticii şi a hermeneuticii abisale
7.4. Ipoteza psihanalitică la o interpretare din perspectivă hermeneutică abisală
7.5. Despre atitudinea cognitivă specifică atenţiei liber flotante
7.6. Înţelegerea logică, psihologigă şi scenică
7.7. Empatia din perspectivă psihanalitică
7.7.1. Empatie, simpatie şi căldură
7.7.2. Empatie şi identificare
7.7.3. Identificare concordantă şi complementară
7.7.4. Diferite moduri pentru identificarea concordantă şi complementară
7.8. Tulburări ale capacităţii de empatie
7.9. Regresia în procesul de cunoaştere
7.10. Motivaţiile înţelegerii empatice
7.11. Dimensiunea de dezvoltare a empatiei
7.12. Body empathy
7.13. Rezumat
7.14. Bibliografie recomandată

8. Interpretare şi reconstrucţie
8.1. Interpretare
8.1.1. Perspectivă istorică
8.1.2. Intervenţie şi interpretare
8.1.3. Tipuri diferite de interpretare
8.1.3.1. Interpretarea conţinutului
8.1.3.2. Interpretarea rezistenţei (interpretarea apărării)
8.1.3.3. Interpretarea transferului
8.1.3.4. Interpretarea transferului în aici şi acum
8.1.3.5. Interpretarea exterioară a transferului
8.1.3.6. Interpretarea genetică
8.1.3.7 Interpretarea netransferenţială
8.1.3.8. Tipuri de interpretare în analiza visului
8.1.3.9. Alte diferenţieri
8.1.4. Activitatea analistului în timpul interpretării
8.1.5. Interpretarea şi transferul analistului
8.1.6. Reflectarea interpretării
8.1.7. Criterii pentru corectitudinea interpretărilor
8.1.8. Rezumat
8.1.9. Bibliografie recomandată
8.2. Reconstrucţia
8.2.1. Perspectivă istorică
8.2.2. Observaţii privind conceptul de traumă
8.2.3. Avantajele reconstrucţiei
8.2.4. Adevărul despre reconstrucţii: adevăr istoric versus adevăr narativ
8.2.5. Psihanalistul: arheolog sau poet?
8.2.6. Duc multe drumuri către scop?
8.2.7. Rezumat
8.2.8. Bibliografie recomandată

9. Alianţa terapeutică
9.1. Perspectivă istorică
9.2. Indicatori ai alianţei terapeutice
9.3. Măsuri pentru stimularea alianţei terapeutice
9.4. Apariţia alianţei terapeutice aduce într adevăr un progres?
9.5. Lucrări empirice privind alianţa terapeutică
9.6. Rezumat
9.7. Bibliografie recomandată

10. Transferul
10.1. Perspectivă istorică
10.2. Constatarea transferului ca apărare a analistului — câteva aspecte teoretico istorice
10.3. Transferul: repetare a trecutului sau creaţie nouă?
10.4. Funcţiile transferului
10.5. Componentele interacţionale din transfer
10.6. Rezumat
10.7. Bibliografie recomandată

11. Utilizarea transferului
11.1. Perspectivă istorică
11.2. Poziția centrală a analizei transferului
11.3. Intensificarea transferului și nevroza de transfer
11.4. Rezistență și transfer
11.5. Înțelegerea aluziilor de transfer
11.6. Comunicarea propriilor sentimente (contratransferențiale)?
11.7. Incertitudinea adecvării sau inadecvării impresiilor
11.8. Împiedicarea transferului și nevrozei de transfer?
11.9. Cercetări empirice
11.10. Rezumat
11.11. Bibliografie recomandată

12. Nevroza de transfer
12.1. Perspectivă istorică
12.2. Nevroza de transfer — mit sau realitate clinică?
12.3. Ubicuitatea nevrozei de transfer?
12.4. Înlocuirea completă a nevrozei adulte?
12.5. Reacții de transfer versus nevroză de transfer
12.6. Interpretabilitatea nevrozei de transfer în cazul tulburărilor structurale ale Eului?
12.7. Funcția scenică a Eului în nevroza de transfer
12.8. Destinul nevrozei de transfer după terminarea analizei
12.9. Rezumat
12.10. Bibliografie recomandată

13. Contratransferul
13.1. Istoric
13.2. Diferite concepții despre contratransfer
13.2.1. Concepția „clasică"
13.2.2. Concepția „totalizantă"
13.2.3. Contratransferul ca transfer al analistului
13.3. Rezistența contratransferențială
13.4. Nevroza de contratransfer
13.5. Identificarea proiectivă
13.6. Contratransferul sexual
13.7. Rezumat
13.8. Bibliografie

14. Gestionarea contratransferului
14.1. Istoric
14.2. Indicatori ai contratransferului
14.3. Autoanaliza contratransferului
14.4. Vise contratransferențiale
14.5. Forme de manifestare și gestionarea rezistenței de contratransfer
14.6. Cum se procedează cu identificarea proiectivă sau cât de desăvârșită trebuie să fie conținerea?
14.7. Rezumat
14.8. Bibliografie

15. Analiza rezistențelor
15.1. Istoric
15.2. Definiția rezistenței
15.3. Funcția multiplă a rezistențelor
15.4. Utilizarea analizei rezistențelor
15.5. Abordarea afirmativă a lui R. Schafer
15.6. Rezultatele grupului de cercetare de la Mt. Zion
15.7. Caracterul central al rezistenței transferențiale
15.8. Rezumat
15.9. Bibliografie

16. Perlaborarea
16.1. Istoric
16.2. Pași ai procesului de perlaborare: explicația cauzală, explicația intențională și înțelegerea hermeneutică
16.3. Conflict, simptom, nevroză și necesitatea perlaborării
16.4. De ce perlaborarea, adică analiza, este adesea atât de anevoioasă?
16.5. Rezumat
16.6. Bibliografie

17. Analiza viselor
17.1. Istoric
17.2. Importanța interpretării viselor
17.3. Unele aspecte ale cercetării experimentale a viselor
17.4. Funcțiile visării
17.5. Diferențierea între visul manifest și cel latent
17.5.1. Visele în tratamentul pacienților cu tulburări severe ale Eului
17.5.2. Travaliul visului în cazul tulburărilor narcisice de personalitate
17.5.3. În ce constă visul manifest?
17.6. Semnificația visului inițial
17.6.1. Despre funcția prognostică și diagnostică a visului inițial
17.6.2. Despre analist în visul inițial
17.7. Rezumat
17.8. Bibliografie

18. Personalitatea analistului
18.1. Istoric
18.2. Diferite motive pentru profesia de psihanalist
18.3. Structuri de personalitate diferite
18.4. Experiențe cu diferiți analiști
18.5. Personalitate, teorii și reprezentări axiologice
18.6. Rezumat
18.7. Bibliografie

19. Sexul analistului
19.1. Scurt istoric
19.2. Influența sexului în relația reală și în relația transferențială
19.3. Este mai bine pentru o femeie să meargă la o psihanalistă?
19.4. Diferite constelații sexuale
19.4.1. Transferul patern oedipian al pacientei asupra analistei (10)
19.4.2. Transferul matern oedipian al pacientei asupra analistului (12)
19.4.3. Transferul oedipian matern al pacientului asupra analistei (13)
19.4.4. Transferul patern oedipian al pacientului asupra analistei (14)
19.4.5. Transferul oedipian matern al unui pacient asupra analistului (16)
19.5. Cercetări empirice
19.6. Rezumat
19.7. Bibliografie

20. Trecerea la act
20.1. Scurt istoric
20.2. Acceptarea trecerii la act
20.3. Trecerea la act ca provocare pentru analist
20.4. Transferul erotizat și sexualizarea
20.5. Contactul corporal — trecerea la act a analistului
20.6. Rezumat
20.7. Bibliografie

21. Reacția terapeutică negativă
21.1. Scurt istoric
21.2. Impulsuri din partea teoriilor relațiilor de obiect
21.3. Reacția terapeutică negativă: cauze iatrogene?
21.4. Problema interpretării corecte
21.5. Motivația terapeutică negativă
21.6. Aspecte tehnice
21.7. Rezumat
21.8. Bibliografie

22 Factori eficienți
22.1. Scurt istoric
22.2. Modul de a proceda al analistului ca factor eficient
22.2.1. Recunoașterea contratransferului
22.2.2. Capacitatea de a asculta
22.2.3. Empatia
22.2.4. Susținerea
22.2.5. Conținerea
22.2.6. Interpretări transferențiale
22.2.7. Interpretările și reconstrucțiile genetice, interpretări extratransferențiale
22.2.8. Interpretarea și relația se exclud reciproc?
22.3. Procesele psihice ale pacientului în calitate de factori eficienți
22.3.1. Insight ul ca factor eficient
22.3.1.1. Caracterul ramificat al rețelelor de semnificație (nevrotice)
22.3.1.2. Insight ul afectiv
22.3.2. Interiorizarea
22.3.3. Noua experiență relațională
22.4. Rezumat
22.5. Bibliografie

23. Terminarea analizei
23.1. Scurt istoric
23.2. Criterii ale terminării
23.3. Valori empirice
23.4. Dizolvarea iubirii de transfer?
23.5. Este sfârșitul analizei cu adevărat un sfârșit?
23.6. Analize fără sfârșit la nevrozele de caracter?
23.7. Rezumat
23.8. Bibliografie

24. Cercetarea rezultatelor
24.1. Scurt istoric
24.2. Lipsă de cercetare asupra terapiei psihanalitice?
24.3. A câștigat cu adevărat fiecare și a meritat fiecare un premiu?
24.4. Este posibilă cercetarea empirică în psihanaliză?
24.5. Observații la critica lui Grünbaum
24.6. Opțiuni pentru o viitoare cercetare în psihoterapie
24.7. Cercetare intraclinică sau extraclinică?
24.8. Rezumat
24.9. Bibliografie

Postfață
La prima ediție
La a doua ediție
Bibliografie