Dictionar roman-rrom (tiganesc) si rrom (tiganesc)-roman in grai caldararesc

Descriere

George Astalos: În cei peste patruzeci de ani de când mă las sedus de fabuloasa forţă de a crea ironizând a compatrioţilor noştri ţigani şi de a scoate la lumină gravitatea sentimentelor autoironizându-se, mi-am permis să pătrund în farmecul vorbirii paralele şi să descifrez semnificaţiile metaforice ale substituirii lexicale. Zestre cu care am intrat în jocul răstălmăcirii sensurilor şi a cameleonismului vocabulelor şi expresiilor caracteristice, izbutind astfel să tricotez "Cânturile de ocnă" ale "Muchii" mele de suriu, ieţită din lunga complicitate cu o etnie blestemată de soartă,dar, paradoxal, binecuvântată de zeul poeziei comunicării. Nu contest acoperirea ştiinţifică a vocabulei "rrom", dar pentru mine, ca bucureştean tăvălit în relele asfaltului fierbinte al metropolei, cuvântul "ţigan" transportă în miezul rezonanţei sale fonetice fresca suferinţei ancestrale a unei comunităţi de destin a cărei inegalabilă avuţie este sfidarea tabuurilor. Demers în care întrepătrunderea etnică din spaţiul citadin mi s-a tradus în termeni de conduită, ajutându-ne să pătrundem tainele fenomenelor asupra cărora avem o anumită influenţă şi care, la rândul lor, au o influenţă certă asupra modalităţilor noastre de comunicare. Pentru că adevăratul "transfer" (cum ar fi spus Freud) dospeşte în ţesăturile sonorităţii cuvântului, nu în substanţa sensului său, care e una şi aceeasi pentru toţi. Extraordinara performanţă a celor trei magi ai "ţiganiadei" de faţă invită la admiraţie şi recunoştinţă, pentru că, prin publicarea ghidurilor, dicţionarelor şi a flashurilor lirice din sumar, literatura noastră îşi îmbogăţeşte repertoriul cu o mărturie scrisă a unui idiom pe cât de ignorat de laici, pe atât de răscolitor în muzicalitatea lui. În "muzicalitate" pentru că, asemenea poeziei, graiul ţigănesc se adresează direct afectului individului. Îi aplaud cu tandră complicitate pe iniţiatorii acestui marathon de "savoir": pe generalul de brigadă Lazăr Cârjan, şeful direcţiei Poliţiei Judiciare, pentru implicarea lui necondiţionată în realizarea proiectului (dar din partea unui bibliofil de anvergura generalului nostru nu ne miră un astfel de gest!), pe colonelul Nicolae Biţu, subtil cunoscător al graiului ţigănesc şi lingvist de superioară capacitate stilistică (ce îţi poate dori o literatură, dacă nu să aibă servanţi de o asemenea calitate?), pe maiorul Marian Speriatu, tatăl, mama şi naşul tuturor şuţilor, caramangiilor şi lăcătuşilor de pe asfaltul fierbinte al metropolei noastre (cine zice ăla e!) şi pe editorul Grigore Arsene, model de nobilă dăruire, de la care corporaţia ar trebui să ia butaşi de prăsilă. Dar oare nu editorul este astăzi ultimul aventurier al noului mileniu?Vladimir Alexandrescu: În Turnul Babel al idiomurilor planetare nu există limbi importante sau mai puţin importante. Iată un adevăr axiomatic, care nu exclude, desigur, posibilitatea unor clasificări - în funcţie de numărul de vorbitori, de vechime, de cultura căreia îi asigură suportul de dezvoltare, de complexitatea gramaticală sau bogaţia lexicală, de înrudiri şi aşa mai departe. Dar ele, în sine, vechi sau noi, vorbite de o mână de oameni sau de miliarde, limbile Pamântului sunt toate egale, în cadrul celei mai autentice democraţii inventate până acum de om. O democraţie în care fiecare "voce" - cuvânt care nu întâmplător evocă mai modernul şi quasi-universalul "vot" - îşi are locul său, identitatea şi frumuseţea sa. Convinşi de acest lucru, un grup de entuziaşti s-a dedicat cercetării şi punerii în valoare a limbii rromilor, o populaţie a cărei istorie încă îi oferă investigatorului posibilitatea descoperirii unui univers misterios şi încîntător. Procedând cu temeinicie, aşa cum se cuvine atunci când este vorba de o întreprindere menită să dureze, şi demonstrând acea generozitate proprie celor doritori să împărtăşească şi celorlalţi propria bucurie, ei au început prin a ne dărui acest dublu dicţionar român-rrom şi rrom-român. Un instrument care, adăugat ghidului de conversaţie în cele două limbi, ne permite să aruncăm o privire şi să înţelegem mai bine un univers atât de apropiat, dar de care ne desparte, uneori dramatic, bariera prejudecăţilor şi a necunoaşterii. Fără a avea pretenţia de a fi exhaustiv, dar fiind suficient de bogat pentru a răspunde intenţiilor autorilor, dicţionarul de faţă reprezintă şi o provocare adresată lumii universitare, profesioniştilor lingvisticii şi lexicografiei. Într-adevăr, toţi cei trei autori activează (sau au activat până de curând) nu în vreun institut al Academiei, ci în Poliţia Română. Dr. Lazăr Cârjan, general de brigadă, este şeful Direcţiei Poliţiei Judiciare din Inspectoratul General al Poliţiei, Marian Speriatu este ofiţer specialist în aceeaşi direcţie, iar Nicolae Biţu, actualmente colonel în rezervă, a fost mulţi ani lucrător în cadrul judiciarului la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa. Profesionalismul lor şi pasiunea pentru cercetare, consacrate în cazul generalului Lazăr Cârjan prin titlul de doctor în ştiinţe juridice - specialitatea criminalistică - şi calitatea de conferenţiar universitar, i-au determinat să iasă din corsetul unor preocupări limitate strict la aria poliţienească şi să se aventureze într-un spaţiu ce părea hărăzit unui cu totul alt tip de cercetători. Şi cum Fortuna îi ajuta întotdeauna pe cei îndrăzneţi, semnatarul acestor rânduri nu poate decât să consemneze, cu satisfacţie, că dicţionarul care se află acum pe masa noastră de lucru premiază, cum se cuvine, efortul, îndrăzneala şi, nu în cele din urmă, dragostea cu care Lazăr Cârjan, Marian Speriatu şi Nicolae Biţu au pornit la drum. Ei au forţat, şi bine au făcut, frontiera unor tabu-uri arbitrare, dând astfel un semnal, sunt convins că în primul rând celor din cadrul etniei rromilor, că în România această populaţie nu este nici dispreţuită, nici marginalizată. Pentru că sublinierea e necesară, primii doi autori sunt români, iar Nicolae Biţu - un profesionist de excepţie din etnia rromă, care a luptat cu succes împotriva prejudecăţilor, făra să-şi renege originea. Dicţionarul bilingv român-rrom, rrom-român, ghidul de conversaţie în aceleaşi limbi sunt - din acest punct de vedere veritabile invitaţii la cunoaştere şi dialog, depăşind categoric valenţele unor lucrări pur socio-culturale ale celor care, trăind de veacuri în România, sunt o parte întreagă, o componentă a societăţii româneşti.