Furculite in loc de cutite. Calea catre o sanatate bazata pe plante

Descriere

Cartea Furculiţe în loc de cuţite explorează ipoteza potrivit căreia marea majoritate a bolilor degenerative (dacă nu chiar toate) pot fi ţinute sub control şi chiar inversate prin evitarea alimentelor procesate şi de origine animală.

Iată principiile care stau la baza dietei alimentare bazată pe produse integrale de origine vegetală, cunoscută şi sub numele de dieta Furculiţe în loc de cuţite:

Mănâncă numai plante – cu cât mai intacte, cu atât mai bine. Şi nu este vorba de orice plante: mănâncă fructe, legume, cereale şi salate integrale şi cât mai puţin procesate. Cu cât consumi plantele în ipostaza lor cea mai naturală, exact aşa cum se găsesc ele în natură, cu atât mai bine. Aceste alimente îţi asigură toate substanţele nutritive de care ai nevoie pentru o dietă echilibrată şi sănătoasă, căci nu există substanţe nutritive aflate în alimentele de origine animală care să nu se regăsească din abundenţă inclusiv în cele de origine vegetală (cu excepţia vitaminei B₁₂, vezi mai jos).

Asta înseamnă că o dietă alcătuită din chips-uri de cartofi, covrigei, produse de patiserie fără lactate şi băuturi răcoritoare cu un număr redus de calorii corespunde teoretic dietei vegetariene, dar nu şi celei sănătoase, bazată în întregime pe alimente integrale de origine vegetală.

O dietă vegetariană bine structurată satisface toate nevoile nutriţionale ale organismului – de calorii, proteine, vitamine şi minerale – fără a necesita însă măsurarea caloriilor sau cântărirea porţiilor. Practic, este cea mai uşoară manieră de a mânca!

Evită alimentele foarte procesate. Printre acestea se numără făina albă, zaharurile rafinate şi uleiurile extrase. Aceste alimente derivă din plante, dar au fost golite de majoritatea proprietăţilor nutriţionale pe care le aveau cândva. Deşi unii nutriţionişti recomandă uleiul de măsline, ce sens are să găteşti cu cea mai concentrată formă de grăsime de pe planetă când poţi opta pentru un alt lichid mai dietetic? Măslinele în sine sunt un aliment minunat, dar nu şi uleiul extras din ele.

De ce? Deoarece uleiul este grăsime pură, în proporţie de sută la sută. în cazul uleiului de măsline, producătorii strivesc măslinele integrale şi extrag pe cale chimică părţile sănătoase ale acestora (fibrele, vitaminele şi mineralele). Ceea ce rămâne este o doză concentrată de calorii. Uleiul de măsline conţine nu mai puţin de 4100 de calorii la 500 g!

Evită conservanţii şi aditivii. Această recomandare este uşor de înţeles pentru toată lumea. De ce ţi-ai încărca dieta cu aceste produse artificiale când ai putea consuma alimentele integrale care nu au nevoie de aditivi pentru a avea un gust delicios?

Elimină produsele lactate din alimentaţie. Cazeina, principala proteină din laptele de vacă, este unul din cei mai puternici carcinogeni chimici identificaţi până acum (pentru a afla mai multe în legătură cu acest subiect, citeşte comentariul lui Colin Campbell intitulat Studiul China, de la pagina 20). Produsele lactate cresc riscul de a face boli cronice, iar laptele de vacă este în mod particular asociat cu riscul de a face cancer, diabet de grad 1 (juvenil), scleroză multiplă şi multe alte condiţii medicale.

Oamenii nu au o nevoie nutriţională de lapte de vacă. Acesta este o substanţă special concepută pentru a ajuta viţeii să crească de la o greutate de 30 de kilograme la una de 500 de kilograme într-un singur an. în plus, el conţine cazomorfine, substanţe similare morfinei care creează dependenţă şi care asigură rămânerea viţelului lângă mama sa pentru a fi în siguranţă şi pentru a-şi continua creşterea. Cazomorfinele generează dependenţă inclusiv în cazul oamenilor; de aceea, renunţarea la produsele lactate se poate dovedi dificilă.

Nu te mai gândi la carbohidraţi. Aproape toată lumea a auzit de dietele sărace în carbohidraţi, care sunt încă foarte la modă şi astăzi. în realitate, ele nu sunt neapărat sănătoase. Dimpotrivă, carbohidraţii sunt sursa preferată de energie a corpului. De aceea, este important să mâncăm alimente bogate în carbohidraţi.

Ce-i drept, este la fel de important să alegem tipurile corecte de alimente bogate în carbohidraţi. De pildă, fructele de mango, broccoli şi produsele de patiserie sunt la fel de bogate în carbohidraţi, dar primele două sunt infinit mai bune pentru sănătate decât cele din urmă. Dacă vei consuma prăjituri şi dulciuri preparate din făină albă şi zahăr, vei experimenta rapid creşterea glicemiei din sânge, a secreţiei de insulină şi a depunerii de grăsime. Dacă vei mânca însă cereale, legume şi fructe integrale, vei înflori, chiar dacă vei avea o dietă bogată în carbohidraţi. în plus, aceste alimente sunt şi foarte bogate în fibre, care conferă senzaţia de saţietate. Consumul de alimente bogate în fibre reduce inevitabil (de cele mai multe ori) numărul caloriilor consumate, fapt care conduce la pierderea în greutate.