Tratat de psihanaliză contemporană (Vol. I)

Descriere

Practica psihanalitică are multe faţete, pe care încercăm să le ilustrăm prin exemple tipice. Înregistrările audio redau focarele dialogului, deci focarul respectiv. Pentru a putea înţelege în ansamblu procesele terapeutice care se întind pe o perioadă mai lungă, trebuie să avem o viziune detaşată. Pentru a vedea fenomenul, a auzi cuvinte, a citi texte şi a putea înţelege conexiunile trăirii şi gândirii umane, avem nevoie de aspecte teoretice de suport şi orientare. În mare, acestea se găsesc în vulumul I. În particular, cititorul dialogurilor se poate informa teoretic pe baza consideraţiilor şi comentariilor adăugate dialogurilor.Consideraţiile şi comentariile reprezintă note la text, scrise la o anumită distanţă de schimbul verbal. Astfel credem că putem facilita înţelegerea focarului terapeutic respectiv, chiar dacă acesta nu este numit explicit. Consideraţiile provin adesea de la terapeutul cazului respectiv, care-l lasă astfel pe cititor să participe la fundalul său de gândire. Comentariile sunt în general adăugate de noi. Între consideraţii şi comentarii există treceri fluente.La un nivel de abstracţie mediu se află adăugirile la teoria generală şi specială a bolii, pe care le-am preluat în acest volum, pentru a-i facilita cititorului repartizarea exemplelor. Aceste completări teoretice la volumul I şi spectrul diagnostic larg, din care am extras o tipologie bogată din evoluţia terapiei, au contribuit la volumul considerabil al acestei cărţi.

HELMUT THOMA este profesor universitar si psihanalist formator, director al Institulului de Psihanaliza din Ulm, autor a numeroase lucrari. Intre 1968 si 1972 a fost presedintele Societatii Germane de Psihanaliza

HORST KACHELE este profesor universitar, psihanalist formator la Institutul de Psihanaliza din Ulm, sef al Catedrei de Psihoterapie si Medicina Psihosomatica de la Universitatea din Ulm, autor prolific.

Cuprins

Cuvânt înainte la ediţia în limba română
Nota traducătorului
Prefaţă la ediţia a doua, revizuită
Introducere
Ghidul lecturii

1. Situaţia psihanalizei. O introducere
1.1 Poziţia noastră
1.2 Contribuţia psihanalistului ca linie directoare
1.3 Criza teoretică
1.4 Metafore
1.5 Formarea ca psihanalist
1.6 Orientări şi curente
1.7 Schimbări socio–culturale
1.8 Convergenţe

2. Transfer şi relaţie
2.1 Transferul ca repetiţie
2.2 Sugestie, sugestibilitate şi transfer
2.3 Dependenţa fenomenelor de transfer de tehnică
2.4 Nevroza de transfer operaţional
2.5 O familie de concepte în controversă: relaţie reală,
alianţă terapeutică, alianţă de lucru şi transfer
2.6 Noul subiect ca obiect. De la teoria relaţiei cu obiectul
la psihologia bipersonală
2.7 Recunoaşterea adevărurilor actuale
2.8 „Aici–şi–acum"-ul într-o nouă perspectivă

3. Contratransferul
3.1 Contratransferul în calitate de Cenuşăreasă
şi istoria transformării sale
3.2 Contratransferul într-o haină nouă
3.3 Consecinţele şi problemele concepţiei globale
3.4 Concordanţa şi complementaritatea contratransferului
3.5 Trebuie analistul să-şi declare sau nu contratransferul?

4. Rezistenţa
4.1 Puncte de vedere generale
4.1.1 Clasificarea formelor de rezistenţă
4.1.2 Funcţia rezistenţei de reglare a relaţiei
4.1.3 Rezistenţă şi apărare
4.2 Funcţia de protecţie a rezistenţei şi angoasa
4.3 Rezistenţa de refulare şi de transfer
4.4 Rezistenţa se-ului şi a supraeului
4.4.1 Reacţia terapeutică negativă
4.4.2 Agresiune şi distructivitate —
dincolo de mitologia pulsională
4.5 Beneficiul secundar al bolii
4.6 Rezistenţa de identitate şi principiul siguranţei

5. Interpretarea viselor
5.1 Visul şi somnul
5.2 Gândirea visului
5.3 Restul diurn şi dorinţa infantilă
5.3.1 Principiul îndeplinirii dorinţelor
ca principiu de explicare unitar
5.3.2 Reprezentarea de sine şi rezolvarea problemelor
5.4 Teoria reprezentării de sine şi consecinţele ei
5.5 Tehnica interpretării viselor
5.5.1 Puncte de vedere generale
5.5.2 Recomandările tehnice ale lui Freud cu privire la interpretarea
viselor şi unele extinderi

6. Interviul preliminar şi prezenţa unei terţe părţi
6.1 Situaţia problemei
6.2 Diagnostic
6.3 Aspecte terapeutice
6.4 Procese de decizie
6.5 Aparţinătorii
6.5.1 Împovărarea aparţinătorilor
6.5.2 Situaţii tipice
6.6 Finanţarea externă
6.6.1 Psihanaliza şi sistemul de asigurări medicale din Germania
6.6.2 Efectele reglementărilor caselor de asigurări
asupra procesului psihanalitic

7. Reguli
7.1 Funcţiile multiple ale regulilor psihanalitice
7.2 Asocierea liberă ca regulă fundamentală a terapiei
7.2.1 Caracteristicile şi dezvoltarea metodei
7.2.2 Comunicarea regulii fundamentale
7.2.3 Asocierea liberă în procesul psihanalitic
7.3 Atenţia flotantă
7.4 Dialogul psihanalitic şi regula întoarcerii întrebării.
A răspunde sau a nu răspunde — aceasta este întrebarea 340
7.4.1 Întemeierea stereotipului şi istoria sa
7.4.2 Reguli de cooperare şi discurs
7.4.3 Găsirea obiectului şi dialogul

8. Mijloace, căi şi obiective
8.1 Timp şi spaţiu
8.2 Euristică psihanalitică
8.3 Mijloace specifice şi nespecifice
8.3.1 Puncte de vedere generale
8.3.2 Reamintire şi reconstrucţie
8.3.3 Intervenţie, reacţie şi insight
8.3.4 Noul început şi regresia
8.4 Interpretarea transferului şi realitatea
8.5 Tăcerea
8.6 Traducerea în act
8.7 Perlaborarea
8.8 Învăţare şi restructurare
8.9 Încheierea
8.9.1 Puncte de vedere generale
8.9.2 Durata şi limitarea
8.9.3 Criterii de încheiere
8.9.4 Faza postanalitică

9. Procesul psihanalitic
9.1 Funcţia modelelor procesului
9.2 Caracteristicile modelelor procesului
9.3 Modelele procesului psihanalitic
9.4 Modelul procesului elaborat la Ulm

10. Raportul dintre teorie şi practică
10.1 Întrebarea–cheie a lui Freud între 1922–1996
10.2 Practica psihanalitică în lumina tezei interconexiunii
10.3 Contextul de întemeiere a ştiinţei
schimbării sau terapiei
10.4 Exigenţele diferite faţă de teoriile ştiinţifice
de fundament şi aplicate
10.5 Consecinţe pentru acţiunea terapeutică psihanalitică
şi pentru justificarea ştiinţifică a teoriei

Bibliografie
Indice de nume
Indice de termeni