Tratat de psihologie socială

Descriere

Întemeietor al Institutului Superior de Informaţii, primul rector al acestei unităţi de elită a învăţământului românesc, director adjunct al Serviciului Român de Informaţii timp de peste patru ani, profesorul univ. dr. Dumitru Cristea este incontestabil unul dintre cei mai redutabili specialişti în domeniul psihologiei sociale aplicate. Adăugând la seria volumelor şi studiilor publicate până în prezent acest impresionant „Tratat de psihologie socială", profesorul Dumitru Cristea marchează într-un mod semnificativ bibliografia aferentă acestui domeniu al cunoaşterii ştiinţifice.
Acad. Alexandru Surdu

Profesorul Dumitru Cristea a dovedit că energia unui caracter este singura care nutreşte deopotrivă performanţele şi linia unei vocaţii. De la „războiul propriu" cu paradigma ştiinţei oficiale din anii ’70 la biruinţa de azi, prin această carte execepţională noi identificăm o linie de continuitate, linia unui destin profesional şi a unei energii morale. Dumitru Cristea, un profesor de remarcabilă vocaţie şi un prieten de rară discreţie, într-o lume atât de zgomotoasă şi, vai, atât de ameninţată de inconstanţă şi nesinceritate.
Prof. univ. dr. Ilie Bădescu

Psihologia socială este una dintre cele mai fascinante ştiinţe ale acestui început de mileniu. Chiar dacă nu este încă o „maşină de fabricat zei", statut la care fără îndoială aspiră, este în mod cert un foarte eficient instrument de cunoaştere şi perfecţionare a personalităţii şi a vieţii sociale.
Prof. univ. dr. Dumitru Cristea

Cuprins:

Capitolul 1. Psihologia socială şi societatea
1.1. Generalităţi privind problematica psihologiei sociale
Introducere
Obiectul şi problematica psihologiei sociale
Evoluţia istorică a psihologiei sociale
1.2. Psihologia socială în sistemul ştiinţelor despre om
Relaţiile psihologiei sociale cu alte discipline umaniste
Constituirea sistemului ştiinţelor despre om
1.3. Teorie şi metodă în psihologia socială
Teoria şi funcţiile sale
Metoda în cercetarea ştiinţifică
Cercetarea operaţională în ştiinţele sociale
1.4. Principalele orientări teoretice în psihologia socială
Behaviorismul
Teoriile cognitive
Teoriile fenomenologice
Teoriile simbolice
Teoriile sistemic-structuraliste
Teoriile psihanalitice
Teoriile sociometrice
Teoriile schimbului social
Dialectica în calitate de teorie generală a existenţei
Noi orientări teoretice contemporane

Capitolul 2. Realitatea socială
2.1. Realitatea socială — mediul existenţei umane
Distincţii conceptuale
Relaţia natură-societate-cultură
2.2. Construirea şi cunoaşterea realităţii sociale
Realitatea socială — între determinaţii obiective şi construct mental
Percepţia realităţii fizice şi a realităţii sociale
2.3. Reprezentările sociale
Definirea, caracterizarea şi clasificarea reprezentărilor sociale
Funcţiile reprezentărilor sociale
Structura şi dinamica reprezentărilor sociale
2.4. Procesele şi factorii care mediază construirea realităţii sociale
Factori de personalitate
Procese psihoindividuale şi psihosociale
Schemele cognitive ş i operaţionale în cadrul percepţiei sociale
Structuri cognitive generice
Operatori socioculturali care mediază construirea realităţii
Factori istorici care intervin în procesul construirii realităţii
2.5. Erori intervenite în procesul construirii realităţii sociale
Fabricarea evenimentelor
Percepţia automată a evenimentelor
Gândirea iluzorie
2.6. Modalităţi de corecţie în procesul construirii realităţii
Disonanţa cognitivă
Negocierea socială a realităţii
Consensul social
Efectul corectiv al practicii
2.7. Realitatea socială ca sistem
Structura generală a realităţii sociale
Relaţiile structurale şi funcţionale dintre subsistemele sociale

Capitolul 3. Persoana
3.1. Personalitatea umană din perspectivă psihosocială
Distincţii conceptuale
Principalele teorii şi modele privind personalitatea
Profilul psihosocial al persoanei
Formarea şi evoluţia personalităţii
3.2. Persoana, Eul şi imaginea de sine
Eul în structura personalităţii
Eul, sinele, imaginea de sine şi stima de sine
Formarea şi evoluţia Eului şi a imaginii de sine
Monitorizarea de sine şi prezentarea de sine
Mecanisme de apărare ale Eului
Procese psihosociale implicate în formarea imaginii de sine
Mecanisme psihosociale de automenţinere a imaginii de sine
Eul şi înţelegerea emoţiilor
3.3. Nivelul de aspiraţie în activitatea persoanei
Aspectul dinamic al persoanei: evaluarea şi realizarea de sine
Nivelul de aspiraţie şi reuşita socială
3.4. Statutul şi rolul social în dinamica persoanei
Delimitări conceptuale
Niveluri de analiză a rolurilor
Conflictele de rol
3.5. Identitatea socială a persoanei
Definirea conceptului de identitate socială
Teorii privind identitatea socială
Principalele dimensiuni ale identităţii sociale
Disfuncţionalităţi apărute la nivelul identităţii sociale

Capitolul 4. Relaţiile interpersonale
4.1. Generalităţi privind relaţiile sociale şi psihosociale
Relaţiile interpersonale — formă principală a relaţiilor sociale
Structura şi dinamica relaţiilor interpersonale
Teorii generale vizând relaţiile interpersonale
4.2. Relaţiile de intercunoaştere
Caracteristicile generale ale cunoaşterii interpersonale
Structura activităţii de cunoaştere interpersonală
Procese cognitive specifice implicate în cunoaşterea interpersonală
Surse ale unor erori în formarea impresiilor interpersonale
4.3. Relaţiile socioafective
Caracterizare generală a relaţiilor preferenţiale
Teorii privind natura relaţiilor afective
Factorii care condiţionează formarea relaţiilor preferenţiale
Profunzimea relaţiilor afective
Singurătatea ca fenomen psihosocial

Capitolul 5. Relaţiile de comunicare şi influenţă
5.1. Comunicarea interpersonală
Definirea şi caracterizarea activităţii de comunicare
Teorii generale vizând comunicarea
5.2. Factorii implicaţi în procesul comunicării
Dimensiuni psihosociale ale personalităţii implicate în procesul de comunicare-influenţă
Factorii psihosociali
Factorii socioculturali şi ideologici
Factori contextuali
Factori ce ţin de coduri şi de mesaje
Caracteristicile canalului de comunicare
5.3. Limbaj şi comunicare
5.4. Formele comunicării interpersonale
5.5. Analiza tranzacţională a comunicării
5.6. Factorii perturbatori ai comunicării
5.7. Strategii de optimizare a comunicării interpersonale

Capitolul 6. Influenţa socială
6.1. Influenţă, atitudini şi comportament
Definirea şi caracterizarea relaţiilor de influenţă
Relaţia dintre influenţă, atitudini şi comportament
Aspecte teoretice privind influenţa psihosocială
Clasificarea formelor de influenţă
Analiza structurii situaţiei de influenţă
Mecanismele psihosociale implicate în realizarea influenţei
Factori psihoindividuali şi psihosociali implicaţi în realizarea influenţei
6.2. Principalele forme ale influenţei psihosociale
Persuasiune şi comunicare
Manipularea ca formă de influenţă în cadrul relaţiilor sociale
Influenţa minorităţilor
6.3. Efectele influenţei psihosociale
Uniformitate, conformism şi supunere socială
Putere, autoritate şi influenţă socială
Rezistenţa la influenţă

Capitolul 7. Relaţiile funcţionale
7.1. Relaţiile interpersonale în cadrul activităţilor sociale
Definirea şi caracterizarea relaţiilor funcţionale
Clasificarea relaţiilor funcţionale
7.2. Structura şi dinamica relaţiilor funcţionale
Factorii implicaţi în desfăşurarea relaţiilor funcţionale
Dinamica generală a relaţiilor funcţionale
7.3. Negocierea ca formă a relaţiilor funcţionale
Definirea şi caracterizarea relaţiilor de negociere
Structura şi dinamica relaţiilor de negociere
7.4. Optimizarea relaţiilor funcţionale

Capitolul 8. Microgrupurile sociale
8.1. Problematica generală a structurilor şi grupurilor sociale
8.2. Microgrupurile din perspectivă psihosocială
Definiţie, caracterizare generală, clasificare
Orientări teoretice şi modele vizând microgrupurile sociale
Dimensiunile psihosociale ale microgrupurilor
Dinamica şi funcţiile psihosociale ale microgrupurilor
8.3. Structuri şi procese psihosociale de grup
Structura socioafectivă a grupului
Structura şi procesele de comunicare în cadrul microgrupurilor
Structura autorităţii şi procesele de influenţă în cadrul microgrupurilor
Structura axiologic-normativă
Structura motivaţional-atitudinală
Structura sarcinii şi procesele de coacţiune
8.4. Fenomene psihosociale de grup
Coeziune, conformism şi deviaţionism
Leadershipul şi fenomenele aferente conducerii
Conflictualitatea de grup
Climatul psihosocial de grup
Dezindividualizarea
Cultura de grup
Inconştientul şi imaginarul de grup
8.5. Performanţa grupului
Definirea, caracterizarea şi evaluarea performanţei
Fenomenele aferente influenţei grupului asupra performanţelor sale
Strategii de optimizare a performanţelor microgrupurilor sociale
8.6. Caracteristicile principalelor tipuri de microgrupuri sociale
Microgrupurile naturale
Microgrupurile artificiale
8.7. Dinamica grupului ca instrument de acţiune psihosocială
Generalităţi privind conceptul de „dinamică a grupului"
Principalele direcţii de intervenţie în cadrul microgrupurilor

Capitolul 9. Organizaţiile
9.1. Organizaţiile ca sisteme psihosociale
Omul şi comportamentul organizaţional
Definirea şi caracterizarea generală a organizaţiilor
Clasificarea organizaţiilor
Concepţii teoretice privind natura organizaţiilor
Dimensiunile fundamentale ale organizaţiilor
9.2. Structura şi funcţiile organizaţiilor
Analiza structural-funcţională a organizaţiilor
Caracteristicile structurale ale organizaţiilor
Funcţiile psihosociale ale organizaţiilor
9.3. Dinamica organizaţională
Aspecte generale ale dinamicii organizaţionale
Procesele psihosociale implicate în dinamica organizaţională
9.4. Conducerea organizaţiilor
Definirea şi caracterizarea generală a conducerii
Funcţiile conducerii
Decizia în activitatea de conducere
Stilul organizaţional de conducere
9.5. Resursele umane ale organizaţiilor
Aspecte conceptuale privind problematica resurselor umane
Activitatea de asigurare şi gestionare a resurselor umane
Cariera profesională
9.6. Fenomene psihosociale specifice organizaţiilor
Stresul organizaţional şi oboseala psihofizică
Conflictele organizaţionale şi mobbingul
Satisfacţia profesională şi psihosocială
Climatul organizaţional şi moralul personalului
Cultura organizaţională
9.7. Performanţa organizaţională
Definirea şi caracterizarea noţiunii de performanţă organizaţională
Evaluarea performanţei organizaţionale
9.8. Intervenţie şi schimbare organizaţională
Definirea şi caracterizarea conceptelor de bază
Principalele direcţii ale intervenţiei şi schimbării organizaţionale
Strategii de intervenţie şi de optimizare a proceselor psihosociale
Rezistenţa la schimbare
9.9. Direcţii actuale de evoluţie a sistemelor organizaţionale

Capitolul 10. Mulţimile şi fenomenele de mulţime
10.1. Generalităţi privind mulţimile sociale
Delimitări conceptuale
Clasificarea şi caracterizarea generală a mulţimilor
Mulţimile în societatea contemporană
10.2. Principiile de bază ale psihologiei mulţimilor
Caracteristicile psihologice ale mulţimilor
Dinamica mulţimilor
Liderii şi conducerea mulţimilor
10.3. Psihosociologia comunităţilor
Obiectul şi problematica psihologiei comunităţii
Conceptele şi principiile de bază ale psihologiei comunităţii
Domenii de aplicare a psihologiei comunităţii
10.4. Opinia publică
Definirea şi caracterizarea generală a opiniei publice
Structura şi dinamica opiniei publice
10.5. Comunicarea de masă ca fenomen psihosocial
Definiţie şi caracterizare generală
Comunicarea de masă şi opinia publică
Principalele forme particulare ale comunicării de masă
Manipularea opiniei publice
10.6. Evaluarea opiniei publice: sondajele de opinie
Definiţie, caracterizare generală şi funcţii psihosociale
Exigenţe specifice de efectuare a sondajelor de opinie

Capitolul 11. Socialitate şi conduite sociale
11.1. Noţiuni generale
11.2. Conduitele aferente coezivităţii sociale
Comportamentele prosociale
Comportamentele cosociale
Comportamentele antisociale
11.3. Conduita morală
Cadrul conceptual aferent problematicii conduitelor morale
Procese psihosociale implicate în formarea conduitei morale
11.4. Familia şi conduita familială
Definirea şi caracterizarea familiei ca microgrup social
Clasificarea şi formele familiei
Funcţiile familiei
Procese psihosociale în cadrul familiei
Evoluţii actuale vizând familia
11.5. Conduita intersexuală
Fundamentele psihosociale ale conduitei sexuale
Asimetria rolurilor de sex
Dinamica vieţii sexuale în ontogeneză
Conduite sexuale aberante
Evoluţii actuale ale relaţiilor de cuplu
11.6. Conduita religioasă
Fundamentele psihosociale ale fenomenelor religioase
Determinaţii psihoindividuale ale conduitelor religioase
Principalele confesiuni şi secte religioase
11.7. Conduita economică
Principalele forme ale comportamentelor economice
Conduita de consum
11.8. Conduita estetică
Forme ale conduitei estetice
Moda ca fenomen psihosocial
11.9. Conduita politică
Consideraţii generale şi delimitări conceptuale
Forme de manifestare a conduitei politice
Comunicarea politică
11.10. Alte forme ale conduitelor sociale

Capitolul 12. Relaţia dintre mediul natural şi cel psihosocial
12.1. Mediul psihosocial şi sănătatea
Conceptul de sănătate din perspectivă psihosocială
Factori psihici, psihosociali şi socioculturali cu valenţe patogene
Categorii psihopatologice ale vieţii sociale
Optimizarea relaţiei mediu psihosocial–sănătate
12.2. Psihosociologia habitatului
Dimensiunile psihosociale ale mediului
Fenomenele negative ale inadecvării omului la mediu
Optimizarea ambianţei sociale şi a raportului om–natură

Bibliografie selectivă