Istoria artelor plastice vol. I (Clasa a XII-a)

Descriere

Publicarea, în anul 1994, a primului volum al Istoriei artelor plastice, a fost reluată în reeditări succesive între anii 1996-1999, cu păstrarea formei şi conţinutului iniţiale ale lucrării. Reeditarea actuală a primului volum, a şasea de altfel, a avut ca deziderat primordial revizuirea textului iniţial şi îmbogăţirea acestuia cu noi capitole. Mai mult, completarea analizelor plastice cu imaginile color ale materialului ilustrativ, noua tehnoredactare a textului şi noua prezentare grafică a punerii în pagină oferă viziunea unei sinteze după criterii actuale în scopul îmbunătăţirii ediţiilor anterioare în ceea ce priveşte conţinutul şi prezentarea estetică. Volumul I se referă la două mari epoci de cultură şi civilizaţie: Antichitatea şi Evul Mediu, epoci în cadrul cărora artele plastice au cunoscut o evoluţie originală şi de mare diversitate în teritoriile din jurul Mediteranei. Ansamblul reproducerilor color, cu multe imagini realizate la faţa locului de către autoare, interpretarea epocii preistorice egeene şi minoice, completarea tuturor capitolelor cu concluziile sintezei artei (epocilor respective), adăugate concepţiei ediţiilor anterioare, întregesc volumul actual cu prezentarea mai amplă a fenomenului de cultură plastică universală. Contextele istorice şi economice diferite de la o epocă la alta, determinante ale dezvoltării artelor (arhitecturii, sculpturii, picturii şi artelor decorative), au constituit criteriile obiective ale interpretării fenomenului artistic cu observaţia că ele au fost inter-relaţionate cu factori subiectivi hotărâţi de sensibilitatea umană şi cu aspecte aleatorii care au influenţat mentalităţile epocilor istorice. Interconexiunile între obiectiv şi subiectiv, autoritatea personalităţii creatoare a artistului în procesul creaţiei, reflexul ambianţei societăţii asupra sensibilităţii autorului sau asupra selecţiilor făcute de el în procesul creator sunt deziderate esenţiale ale cărţii în filele căreia s-a încercat a pătrunde în misterul frumuseţii operei de artă. Autoarea şi-a propus să focalizeze atenţia asupra valorile perene ale capodoperelor, să dezvăluie în filele cărţii semnificaţiile complexe ale operei de artă, viaţa secretă a formelor plastice, spiritul formei, expresia conţinutului artei. Fidelă relaţiei artă-istorie, artă - societate, artă - psihologie prezentarea încearcă, în desfăşurarea cronologică a epocilor, să coreleze semnificaţiile lăuntrice ale operei cu personalitatea artistului şi cu timpul istoric al apariţiei operei. Din această perspectivă, lucrarea se îndepărtează de prezentările narative sau descriptive care abundă, din păcate, în literatura de specialitate. Adresată unui public larg, cadrelor didactice, studenţilor, elevilor şi tuturor cititorilor cu adevărat interesaţi să descopere vasta şi magnifica lume a artei, lucrarea depăşeşte cadrul general şi prezentarea specifice cărţii cu caracter strict didactic. Analizele plastice se deplasează dincolo de descrierea inventarului formelor şi a relaţiei anecdotice. Explicarea conceptelor, punctarea principiilor şi noţiunilor estetice, analiza termenilor tehnici şi a relaţiei artistului cu procedeele plastice au scopul de a desluşi cititorului procesul complex al elaborării operei de artă. Prin această abordare, lucrarea se străduieşte să aducă un punct de vedere global asupra evoluţiei epocilor de artă, să ofere o viziune de ansamblu dar, în acelaşi timp, să sublinieze distincţii sau rigori comune ale concepţiilor artistice ale epocilor cunoscute, mai puţin cunoscute sau necunoscute, să atragă atenţia asupra semnificaţiilor profunde ale operei de artă, să descifreze valoarea expresivă complexă a elementelor morfologice. Autoarea şi-a dorit ca paginile lucrării sale, Istoria artelor plastice, să ofere o interpretare adaptată cerinţelor sensibilităţii contemporane, receptivităţii actuale a semenilor noştri, tipului viu al interesului şi curiozităţii intelectuale, tot mai evidente, ale acestora.