BISERICA, TRUPUL LUI HRISTOS II. RELATIILE DINTRE BISERICI

Descriere

…in afara Bisericii nu este mântuire. Pentru Biserică, cuvintele Sfântului Ciprian sunt deplin adevărate, ca una care se ştie pe sine având plenitudinea harului mântuitor şi îndumnezeitor şi puterea de a-l împărtăşi credincioşilor săi. […] Biserica Ortodoxă nu judecă pe cei din afara ei, lăsându-i în seama Judecăţii ce va să fie a lui Dumnezeu, după cuvântul Apostolului, care spu­ne:

Cine eşti tu, ca să judeci pe sluga altuia? (Romani 14, 4); Ce am eu ca să judec şi pe cei din afară? însă pe cei dinăuntru, oare, nu-i judecaţi voi? Iar pe cei din afară îi va judeca Dumnezeu (I Corinteni 5, 12-13). Ea nu face decât să-i socotească în afara sa pe cei care, cunoscând-o, au ales să rămână deoparte.

Ca Trup al lui Hristos însufleţit de Duhul, are însă datoria de a se strădui să adune în sânul său, treptat-treptat, întreaga omenire, pentru ca într-însa „toţi să fie una”, adică toţi oamenii, de acum şi din viitorime, să fie, prin lucrarea Duhului, cu adevărat cuprinşi în Hristos, Care, luând firea omenească, a cuprins în Sine tot neamul omenesc ca să-l mântuiască şi să-l îndumnezeiască.

Iconomia Bisericii se face astfel, în această privinţă, împlinitoarea iconomiei Cuvântului întrupat pentru noi şi a noastră mântuire.


CUPRINS:

Introducere

1. Problema întâietăţii Scaunului Romei

I. Temeiurile întâietăţii Episcopului Romei
1. Temeiurile canonice
2. Primul temei al întâietăţii episcopului Romei: poziţia de capitală, apoi de fostă capitală â imperiului, deţinută de Roma.
3. Roma, cea mai mare Biserică şi una dintre cele mai vechi
4. Roma, Biserică apostolică
5. Fidelitatea Bisericii Romei faţă de dreapta credinţă în primele veacuri

II. Natura întâietăţii Bisericii Romei, în forma sa originală
1. O întâietate de cinstire
2. O autoritate specială
3. O referinţă în materie de credinţă
4. O instanţă de apel
5. O putere de a lega şi a dezlega
6. Un rol de prezidenţă
7. Concluzii

III. Condiţiile acestei întâietăţi
1. Mărturisirea dreptei credinţe
2. Respectul canoanelor
3. O întâietate însoţită de colegialitate şi sinodalitate.

IV. Evoluţia concepţiei despre întâietate în sânul Bisericii Romane.
1. Ideea unei întâietăţi de drept divin
2. Afirmaţia că papa este urmaşul lui Petru
3. Afirmaţia că papa este locţiitorul lui Petru
4. Afirmaţia că papa este locţiitorul lui Hristos
5. Afirmaţia că papa este capul/căpetenia Bisericii universale
6. Ideea că papa este mai presus de sinoade
7. Pretenţia de universalitate a jurisdicţiei papale
8. Conceperea juridică şi politică a întâietăţii, în termeni de putere
9. Infailibilitatea atribuită papei
10. Ideea că papa este principiul de unitate al Bisericii
11. Patru expresii majore ale acestor principii: Dictatus papae (1075); hotărârile conciliilor de la Florenţa (1455), Vatican I (1870) şi Vatican II (1964).

V. Evaluarea critică a formei evolutive a întâietăţii papale, din punct de vedere ortodox
1. Biserica nu a fost zidită pe persoana lui Petru
2. Papa de la Roma nu este urmaşul lui Petru
3. Primatul roman nu este un dat originar
4. Hristos nu are locţiitor. El însuşi este Capul Bisericii
5. Hristos şi Sfântul Duh sunt în Biserică singurele principii de unitate
6. Universalitatea jurisdicţiei, o concepţie greşită despre catolicitate
7. Papa nu este infailibil
8. Papa nu are o putere absolută. Toate Bisericile sunt egale şi toţi episcopii, egali


2. Problema întâietăţii Scaunului de Constantinopol

1. Statutul Bisericii de Constantinopol potrivit canoanelor Sinoadelor Ecumenice
2. Episcopul de Constantinopol, „Patriarh ecumenic"
3. întinderea jurisdicţiei Patriarhiei de Constantinopol, în calitatea ei de instanţă de apel
4. Evoluţia prerogativelor Patriarhiei de Constantinopol

3. Problemele legate de diaspora în veacul al XX-lea

1. Situaţia confuză a diasporei
2. Probleme actuale, pe care le pune de noţiunea de teritoriu canonic
4. Biserica Ortodoxă şi celelalte confesiuni creştine

I. O singură Biserică a lui Hristos

II. Sursele de divergenţă
1. Cu Bisericile vechi-orientale despărţite de Biserica Ortodoxă
2. Cu Biserica Romano-Catolică
3. Cu denominaţiunile ieşite din Reformă

III. Condiţiile reunificării

IV. Natura şi funcţia ecumenismului

V. Primirea eterodocşilor în Biserica Ortodoxă
1. Bazele ecleziologice şi canonice stabilite în primul mileniu creştin
2. Situaţia în cel de-al doilea mileniu creştin, în ceea ce priveşte primirea romano-catolicilor
3. Practica iconomiei şi înţelesul ei
4. „în afara Bisericii nu este mântuire