Efectul Sherlock Holmes.Trei intrigi cinematografice

Descriere

„Această carte, continuare a celei intitulate Vezi? Despre privire în pictura impresionistă (Humanitas, 2007), îşi propune să abordeze arta filmică drept parte integrantă a istoriei artei, sau mai bine spus a unei «arte a privirii». Ea abordeaza trei pelicule-cult, a căror temă reală este văzul (cu toate capcanele sale). Este vorba despre Fereastra din spate (1954–1955), Femeia dispărută (1937–1938) de Alfred Hitchcock, precum şi despre Blow-Up al lui Michelangelo Antonioni (1966). Cele trei filme sunt analizate în lumina raportului dintre voyeurism, erotism şi delict. Hitchcock glosează pe marginea acestui raport invocând arta picturii, presărându-şi discursul cu aluzii adesea ironice la structurile mixte formate din cuvinte şi imagini (de pildă, la romanul poliţist ilustrat al lui Conan Doyle, avându-l ca erou pe Sherlock Holmes), precum şi cu trimiteri transparente la psihanaliza freudiană. Antonioni, în schimb, dându-i parcă replica, îşi construieşte filmul ca pe un discurs despre reprezentare şi o meditaţie asupra interpretării sale. El dezvăluie limitele ontologice ale imaginii ca atare, în adâncul căreia se află indefinitul şi indefinibilul, vagul, lipsa, vidul, nimicul.“ (Victor Ieronim Stoichiţă)

  „Cinematograful este o artă foarte bizară...“ – interviu (Contributors.ro, aprilie 2014)

  Andreea Răsuceanu, „Trei eseuri despre privire“ (România literară, martie 2014)

  Laura Câlţea. „Voyeurism şi criza imaginii occidentale“ (LaRevista.ro, martie 2014)

  Andrei Gorzo, „Arta privirii“ (Dilema veche, decembrie 2013)