Imaginarul violent al romanilor

Descriere

Eseul de faţă, care propune, prin selecţie, o scanare a mentalului românesc la nivelul imaginarului violent, porneşte de la un autor-cheie în ceea ce ne priveşte pe noi, românii, Mihai Eminescu şi publicistica sa la Timpul, şi se încheie, în prima parte a cărţii, cu analiza scrisorilor de ameninţare primite de o personalitate culturală, cu anvergură politică în postcomunismul românesc, Ana Blandiana.
Între aceşti doi poli, este abordat imaginarul lingvistic violent al altor doi scriitori-cheie pentru psyche-ul românesc, Caragiale şi Arghezi. Panorama cuprinde, apoi, cîteva studii de caz pe gazetele interbelice de extremă dreaptă şi de la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe Scânteia comunistă (1944-1950), pe Adevărul, Azi şi Dimineaţa postcomuniste în falsul an de graţie 1990, dar şi pe România Mare.
Din acest potpuriu nu lipsesc revista-pamflet Academia Caţavencu şi ruda sa Plai cu boi, inedite prin zeflemeaua demolatoare la adresa viciilor naţiei. Cartea nu se doreşte a fi un îndreptar, ci o fotografie de grup. Fie că va fi privită cu ochiul liber, fie cu lupa sau lornionul, fotografia aceasta va resuscita etern tulburătoarea întrebare: cine sîntem noi, românii, şi cum putem fi aşa cum sîntem?