Marșul lui Radetzky

     

Marsul lui Radetzky este, pe de o parte, o carte plina de evenimente istorice care se rasfring asupra personajelor, iar pe de alta parte cumuleaza o tensiune a asteptarii care ar fi putut descumpani condeie mai putin inspirate. Pe scurt, autorul urmareste evolutia a trei personaje, toate din aceeasi familie, slovenii Trotta, al caror stramos, Joseph, i-a salvat viata lui Franz Joseph la Solferino, cind a impiedicat un glont sa atinga capul majestatii sale. De aici incolo, acest urmas al unor tarani sud-europeni a devenit baron si nu a mai inteles nimic din propria viata, pentru ca a capatat si grad de capitan al armatei. Fiul sau, Franz, un la fel de ardent slujitor al Imperiului, a devenit ministru, iar la a treia generatie, Carl Joseph, nepotul eroului care incepuse toate acestea, nu a avut alta optiune, data fiind amploarea legendei familiei, decit cavaleria.

     

Marsul lui Radetzky surprinde cu o precizie si o finete de barometru oscilatiile unei sensibilitati morbide, ce se intrevede in momentele de cumpana pe muchia fragila dintre viata si moarte. Dincolo de formulele mecanice debitate automat de un „creier cazon” se intrevad intuitii nebanuite: «Intr-o strafulgerare de o secunda, sublocotenentul avu revelatia sublima de a deslusi o viziune: vedea vremile rostogolindu-se ca doua stinci pravalite una impotriva celeilalte, iar el, sublocotenentul, era strivit intre ele.» Timpul nu mai are rabdare, evenimentele se precipita, anii devin «dubli, dar falsi, in locul celor simpli, dar veritabili», absorbind personajele in vortexul mortii.