Tristețile unui american

     

Ce reprezinta, asadar, Tristetile unui american? In primul rind, o radiografie a timpurilor noastre, dominate de razboi, violenta si ura, apoi o cronica de familie in care Siri Hustvedt combina abil fictiunea cu elemente autobiografice (o recunoaste chiar ea), dar si o cronica a esecurilor, a felului in care viata te poarta pe aripi de pasari maiestre ca la un moment dat sa te trezesti cazind, prabusindu-te in abis. E un roman de atmosfera, in care intriga joaca un rol secundar, chiar daca tot timpul ai senzatia ca se intimpla ceva. Nu in ultimul rind, este si o meditatie asupra inerentei fragilitati a memoriei, asupra capcanelor perceptiei, subiectivitatii si limbajului, a tuturor lucrurilor precare, din care ne sint alcatuite existentele.

     

Tristetile unui american, roman aparut initial in 2008 si tradus in 2013 la Editura Polirom, este o carte trista, ce surprinde viata unor personaje din clasa medie americana din New York, care isi intrepatrund sentimentele si vietile intr-o poveste care pare a avea alura de policier, dar se dovedeste, in cele din urma, a fi de factura psihologica, cu caracterizari dure si realiste ale vietii americane de dupa cel de-al doilea razboi mondial pina la evenimentele de la 11 septembrie 2001. Tristetile unui american [...] este un roman despre memorie, pierdere si suferinta, Erik nu se concentreaza doar asupra posibilei sale legaturi cu Miranda, ci si asupra tradarii, nefericirii si cruzimii vietii. Ca psihanalist, dar si ca om in general, el trebuie sa joace multiple roluri (doctor, frate, fiu, prieten, iubit), ceea ce transforma romanul intr-o psihologie a personalitatii, intr-o carte a caracterului uman multiplu.

     

Romanul de fata, al doilea tradus in romaneste dupa O vara fara barbati – bun roman, cu titlu incitant nu doar pentru femei! – este o densa poveste despre identitate. Cine sintem se gaseste mai lesne in trecut decit in prezent. Despre cine mai sintem atunci cind ne destaram, cind viata ne impinge sa ne asezam in alte spatii si alte culturi decit ale parintiilor si ale bunicilor nostri. O tema recurenta si in literatura ultimelor decenii, cind foarte multi literati au schimbat nu doar locuinte si acte de identitate, ci si culturile si limbile in care locuiesc.

     

Tristetile unui american este partial despre o mostenire emotionala si despre trauma, despre un legat psihic pe care o generatie il lasa urmatoarei generatii, despre a ajunge la o intelegere a ceea ce inseamna parintii, in acest caz, tatii. Pentru ca am folosit material luat direct din scrisorile tatalui meu si din memoriile pe care le-a scris pentru familie si pentru prieteni, am vrut sa-i ofer aceste istorii fiicei mele. Documentatia „reala” este amestecata cu material fictional pe de-a intregul. In orice caz, in acest roman am cautat forme de adevar emotional, iar acestea sint adevarurile pe care am vrut sa i le ofer copilului meu iubit.

     

Un roman alert, incitant, la granita dintre fictiune si realitate, la granita intre un policier de calitate (in care trebuie sa patrundem cu greu in gindurilor celor deja morti si la repercusiunile actiunilor lor asupra vietii celor vii) si thriller psihologic imprevizibil. Siri Hustvedt scrie bine si ne indeamna sa ii citim celelalte carti aparute, o mostra a literaturii americane contemporane.