Agresivitatea elevilor rromi

Descriere

Problema rromilor a apărut în societatea românească într-o perspectivă cu totul nouă după Revoluţia din decembrie 1989. Locul rromilor în societatea românească începe să se schimbe. Pe de o parte, pentru o minoritate au apărut posibilităţi economice cu totul deosebite, pe de altă parte, pentru cei mai mulţi dintre ei situaţia economică s-a înrăutăţit dramatic. Şomajul în rândul populaţiei de rromi a crescut exploziv iar lipsa de hrană se împleteşte cu lipsa tot mai acută de locuinţe.

Sărăcia şi disperarea, cuplate cu aspiraţiile generate de noile posibilităţi şi cu cadrul democratic mult mai permisiv decât cel dictatorial, pot genera procese explozive extrem de periculoase pentru societatea românească şi nu numai. Igno-rarea problemelor rromilor, caracteristica mentalităţii tradiţionale a populaţiei majoritare, devine un factor responsabil de procesele negative ce se pot întâmpla.

Populaţiile minoritare cu profil etnic prezintă adesea grave probleme sociale, efect al unui lung proces istoric, pe care populaţia majoritară trebuie să le înţeleagă şi să contribuie la soluţionarea lor.

în ciuda faptului că statisticile referitoare la rromi variază, după cele mai multe dintre acestea, România este ţara europeană cu cea mai numeroasă populaţie de rromi.Guvernul român a început în 1998 elaborarea unei strategii globale vizând ameliorarea situaţiei comunităţii rromilor, în colaborare cu organizaţii politice şi civice ale rromilor. în ceea ce priveşte situarea comunităţii rromilor, o parte trăiesc în mediul rural, iar o parte în cartierele marilor oraşe, o parte au un nivel de trai egal cu cel al comunităţilor vecine, iar o parte se găsesc într-o situaţie foarte dificilă, fără resurse de venit şi fără o perspectivă clară de ameliorare a condiţiilor de trai. De asemenea, unele comunităţi au păstrat, în mare parte, o organizare de tip tradiţional, iar alte comunităţi au adoptat modul de viaţă al populaţiei majoritare. Limba, element important în construcţia unei identităţi etnice, nu constituie la ora actuală un factor de unitate pentru comunitate, religia fiind în aceeaşi situaţie.

Rata frecventării şcolii de către populaţia de rromi este foarte scăzută în România. Copiii rromi se confruntă cu numeroase situaţii de eşec şi abandon şcolar, ceea ce face ca puţini dintre aceştia să termine ciclul gimnazial şi uneori chiar pe cel primar. Această situaţie este atât consecinţa situaţiei economice dificile în care se află familiile de rromi, cât şi a absenţei unei politici educative din partea autorităţilor. Şcoala, cu structura sa centralizată, a avut mai mult o tendinţă de asimilare, fără a lăsa loc elementelor de cultură şi istorie reprezentativă pentru comunitatea rromilor.

în ultimii ani au fost iniţiate numeroase proiecte locale în toate regiunile României. în cele mai multe cazuri, iniţiatorii proiectelor au fost fie învăţători, fie organizaţii ale rromilor.

Cariera de cadru didactic m-a purtat pe la numeroase şcoli. Acum, de câţiva ani, lucrez la o şcoală în care elevii rromi reprezintă 90 % din populaţia şcolară, iar din populaţia activă ei ocupă un procent de 49 %. Fac parte din acei învăţători care au iniţiat, promovat şi finalizat proiecte în care copiii rromi au aflat ce este educaţia, cum să respecte comunitatea, cum să stea deoparte şi să evite violenţa, cum să nu se ajungă la agresivitate.

Toate acestea m-au condus la alegerea acestei teme pentru această lucrare. Lucrând cu elevi de etnie rromă, cunoscându-le direct modul de viaţă, concepţia pe care o au faţă de populaţia majoritară, atitudinea, uneori, pe care o au românii faţă de ei, am hotărât să abordez o temă care să mă ajute să-mi aprofundez cunoştinţele. Agresivitatea în rândul rromilor este mai accentuată decât la altă populaţie. Ştim că agresivitatea este un răspuns la frustrare. Am căutat să aflu care sunt cele mai frecvente frustrări ale copiilor rromi. Cum pot fi ele preîntâmpinate sau stopate. Deoarece agresivitatea este un comportament social învăţat, consilierul, psihologul şcolar poate contribui la promovarea unui dezvăţ al agresivităţii.