Etica publicarii stiintifice - Mic indreptar pentru stiintele biomedicale

Descriere

O lucrare ştiinţifică este definită drept un raport care descrie rezultatele unei cercetări originale. Acea cercetare poate fi reprezentată de un caz (prezentare de caz), de un studiu ştiinţific, de un review etc. în orice situaţie însă, ceea ce este scris trebuie să fie creaţia autorilor listaţi în respectivul raport. Chiar dacă lucrarea respectivă nu are date originale (cazul unui review) originalitatea este dată de modul în care este structurată lucrarea, selecţia informaţiilor incluse, concluziile la care se ajunge ş.a.m.d.

Unul dintre obiectivele fundamentale ale publicării ştiinţifice este de a se realiza atribuirea meritului unei descoperiri unui anumit autor/colectiv. Prin faptul ca acel autor îşi prezintă rezultatele publicului larg, rezultate ce nu au fost anterior publicate de alţi autori, el dobândeşte întâietate asupra respectivelor rezultate şi îşi leagă numele de acea descoperire. în momentul în care alţi cercetători doresc să utilizeze respectivele rezultate, ei au obligaţia de a recunoaşte meritele celor ce le-au prezentat pentru prima dată public.

Publicarea unui studiu are numeroase efecte potenţial pozitive pentru cercetător: devine mai cunoscut în domeniul său şi în domenii conexe, are acces mai facil la finanţare, invitaţii la conferinţe şi congrese naţionale şi internaţionale, facilitează avansarea profesională ş.a.m.d. Acest lucru face ca cercetătorii să fie sub presiune pentru a publica cât mai mult, mai repede şi mai bine. Această presiune (publish or perish), sau pur şi simplu necunoaşterea principiilor etice ale cercetării sau publicării îi face pe mulţi să devieze de la normele de bună practică (scientific misconduct).

Redactarea unei lucrări ştiinţifice parcurge numeroase etape, precum:

• 
  realizarea unei documentări ştiinţifice;


• 
  stabilirea ipotezei de lucru;


• 
  stabilirea loturilor de studiu, a criteriilor de includere şi excludere;


• 
  analiza etică a studiului;


• 
  obţinerea finanţării;


• 
  desfăşurarea propriu-zisă a studiului;


• 
  analiza şi interpretarea rezultatelor;


• 
  redactarea lucrării;


• 
  submisia lucrării;


• 
  modificări ale lucrării (în urma procesului de recenzare);


• 
  publicarea lucrării;


• 
  citarea lucrării.

Datorită acestui număr crescut de etape marea majoritate a lucrărilor ştiinţifice sunt realizate în colaborare de mai mulţi cercetători. Fiecare cercetător implicat ar trebui sa aibă beneficii de pe urma studiului. Aceste beneficii nu sunt însă egale pentru toţi cercetătorii, ci, teoretic, ar trebui să fie proporţionale cu efortul depus în studiu. Astfel, unii sunt recompensaţi financiar, alţii sunt trecuţi în lista de autori, la mulţumiri (acknowledgment) etc.

în cursul acestei cărţi s-a preferat utilizarea noţiunilor şi termenilor din limba engleză deoarece majoritatea jurnalelor din domeniul biomedical acceptă ca singura sau ca una dintre limbile în care se poate face trimiterea manuscrisului pe aceasta. în acest fel va fi mai uşor pentru cititor să recunoască sintagme sau formulări de care se va lovi în momentul în care va încerca să publice articole ştiinţifice în afara ţării. (Autorii)