Disponibilitate: nedisponibila
Disponibilitate: nedisponibila
Preț: 24,90 LEI
Schimbarea culorii politice a guvernului a venit din punct de vedere fiscal, cel puţin la nivel declarativ, cu o serie de promisiuni privind relaxarea fiscală.
Astfel, se intenţionează introducerea unui sistem de cote progresive de impozitare în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice (în ceea ce priveşte veniturile nu e prea clar dacă e vorba de toate veniturile sau doar cele din salarii), respectiv 8%, 12% şi 16%. O măsură care din punct de vedere social este bună, mai reduce din pierderile de venit ale persoanelor fizice cauzate de criza economică. De asemenea, şi menţinerea cotei maxime la 16% este o măsură pozitivă, deoarece aplicarea unei cote maxime de impozitare a veniturilor persoanelor fizice sensibil mai mare decât în cazul impozitării companiilor ne-ar transforma şi mai mult în societăţi comerciale care s-ar substitui salariaţiilor.
O altă măsură anunţată ar fi reducerea contribuţiilor sociale (pe lângă reducerea CAS-ului, chiar eliminarea CASS-ului şi înlocuirea lui cu o taxă de solidaritate), măsură ce ar duce la o scădere a costului fiscal, mai ales în cazul salariaţiilor (nu ne gândim că scăderea cotelor de impozitare la contribuţii şi, în special a CAS-ului, va duce la formarea de cozi de către persoanele care doresc să se asigure voluntar la sistemul de pensii a statului).
De asemenea, reducerea TVA la 20%, dar într-un orizont de timp mai îndepărtat (4-5 ani) ar fi o altă măsură de relaxare fiscală.
Sună bine, dar ne putem permite oare aceste măsuri? Oare scăderea cotelor de impozitare a veniturilor va duce la o explozie a consumului care va duce la o creştere economică solidă sau este doar o măsură socială? Reducerea cotelor de contribuţii sociale va duce la o creştere a locurilor de muncă sau la o ieşire la suprafaţă a unor venituri nefiscalizate sau se va rezuma doar la o simplă reducere a costurilor pentru angajatori?
Un rol important în a transforma aceste măsuri în măsuri cu efect pozitiv pe termen mediu şi lung este ca economia să reacţioneze pozitiv la ele (un bun parteneriat stat-privat), iar efectul să fie o creştere a veniturilor încasate de stat (prin creşterea locurilor de muncă, prin diminuarea evaziunii fiscale, mai ales în cazul veniturilor salariale). Altfel, statul va trebui să compenseze diminuarea încasărilor la buget prin taxarea veniturilor (profiturilor) excepţionale. Şi nu va fi uşor.
Comandă online Curierul fiscal, nr. 5/2012 la 24,90 lei, tiparită la editura CH Beck în anul 2012 cu un număr de 56 pagini. cu plata ramburs sau online cu cardul. Momentan titlul Curierul fiscal, nr. 5/2012 nu este disponibil însa vă puteți înscrie pentru a fi notificat în momenul reaprovizionarii.
Revista romana de Drept al Afacerilor nr. 6/2008
Wolters Kluwer
150 pagini
An: 2008
Revista romana de drepturile omului, Nr. 12/1996 (Ianuarie-Februarie-Martie)
Centrul pentru drepturile omului - APADOR-CH
Renate Weber
96 pagini
An: 1996
Revista de drept comercial, serie noua, nr. 11/2007 - Legislatie (Inspectie fiscala)
Lumina Lex
160 pagini
An: 2007
Noua Revista de Drepturile Omului, Nr. 3/2011
CH Beck
130 pagini
An: 2012
Revista romana de jurisprudenta nr. 1/2011
Universul Juridic
Mihaela Tabarca
257 pagini
An: 2011
Romanian Journal of European Affairs, Vol. 20 No. 2 December 2020
European Institute of Romania
146 pagini
An: 2020
Oltenia. Studii. Documente. Cercetari. Seria a IV-a nr.3, 2015
Sitech
304 pagini
An: 2015
Oltenia. Studii. Documente. Culegeri. Seria aIV-a, nr. 8, 2020
Sitech
Mihaela Dudu
286 pagini
An: 2020
Secolul 20, nr 1-2-3, Loc-locuire-poluare
Secolul XX
296 pagini
An: 1999
Chirurgia Nr 1/1994 - Revista Societatii Romane de Chirurgie
Medicala
Mihail Stancescu
62 pagini
An: 1994