Emancipare si modernizare la romani (1848-1918)

Descriere

Cuvânt înainte / 5

I. La confluenţă cu istoria literaturii / 9

1. Simeon Marcovici, un scriitor mult preţuit de Eminescu („România literară”, 1987) / 10

2. Un cărturar francez, A. Ubicini, despre etnogeneza românilor („Gazeta literară”, 1987) / 14

3. Dascălii patrioţi de la Colegiul „Sf. Sava” („Magazin istoric”, 1988) / 21

4. Societatea Studenţilor Români de la Paris, 1845 („România literară”, 1970) / 26

5. „Speranţa” de Mihail Diaconescu, romanul unei permanente actualităţi („Opinia naţională”, 2011) / 28


II. Câteva studii, de dată recentă, privind revoluţia de la 1848 şi premisele sale / 35

1. Caracteristici ale revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească în context european. Câteva consideraţii (în vol. omagial „Politică, diplomaţie şi război. Profesorul Gheorghe Buzatu la 70 de ani”, 2009) / 36

2. Revoluţia de la 1848 în viziunea lui Nicolae Iorga. Câteva consideraţii (în vol. „Călător prin istorie. Omagiu profesorului Liviu Maior la împlinirea vârstei de 70 de ani”, 2010) / 46

3. Sub semnul Unirii: întâlnirile Gheorghe Bibescu – Mihail Sturdza. 1845-1846 („Revista arhivelor”, 2003) / 58

4. Istoria revoluţiei de la 1848 în lucrările lui Ubicini („Analele Universităţii Spiru Haret”, 1998) / 68


III. Lecturi istorice: comemorări; aniversări (din paginile revistei „Opinia naţională”. 2002-2012) / 85

1. Nicolae Bălcescu [150 de ani de la moarte]: „Cuvântul care a aprins flacăra revoluţiei” (2002) / 86

2. Cauza Unirii Principatelor şi mişcarea democratică europeană (2009) / 95

3. 24 ianuarie 1859. Semnificaţia istorică a unui mare eveniment (2011) / 99

4. Cucerirea Independenţei de Stat a României şi consecinţele sale. 1877-1878 (2009) / 105

5. Dramatismul unei decizii – intrarea României în Războiul Reîntregirii (2003) / 121

6. Atunci, în pragul Marii Uniri, responsabilitatea oamenilor politici şi-a spus cuvântul (2004) / 126

7. Şcoală şi educaţie naţională în perspectiva Marii Uniri (2003) / 131


IV. Problematica modernizării şi contradicţiile ei / 137

1. Modernizarea României sub domniile lui Al. I. Cuza şi Carol I. O privire comparativă (în vol. Omagial „Continuitate istorică în spaţiu şi timp. Profesorul Vladimir Osiac la 70 de ani”, 2011) / 138

2. Domniile lui Al. I. Cuza şi Carol I în viziunea lui Mihail Eminescu (extras din volumul, „România sub semnul modernizării. De la Alexandru Ioan Cuza la Carol I”, 2010) M / 162

3. Personalitatea lui Mihail Kogălniceanu în publicistica lui Eminescu („Revista arhivelor”, 2002) / 177

4. Cu prilejul unei comemorări: Marea răscoală a ţăranilor din 1907 („Revista arhivelor”, 2007) / 187

5. Mari curente socio-culturale („Opinia naţională”, 2009) / 197


V. Comentarii despre cărţi / 202

1. Liviu Maior, 1848-1849. Români şi unguri („Analele Universităţii Spiru Haret”, 1998) / 203

2. Anastase Iordache, Revoluţionarii Goleşti („Analele Universităţii Spiru Haret”, Istorie, 2002) / 205

3. Mihail Opriţescu, Partidul Naţionalist Democrat condus de Nicolae Iorga. 1910-1938 („Analele Universităţii Spiru Haret”, 2000) / 208

4. Ioan Scurtu, Istoria Românilor în timpul celor patru regi. 1866-1947, vol. I-IV („Hrisovul”, 2002) / 213

VI. „Alţii despre noi”. Comentarii (recenzii, prefeţe) privind unele dintre cărţile noastre (N. I.) / 219

1. Principatele Române în Epoca Luminilor. 1770-1830. Cultura, spiritul critic, geneza ideii naţionale, 1999 (Acad. Ştefan Ştefănescu, în „Analele Universităţii Spiru Haret, 1999) / 220

2. Principatele Române în Epoca Luminilor […], ediţia a II-a, 2005 (Ileana-Maria Ratcu, în „Hrisovul”, s.n. 2006) / 222

3. Sub semnul „Luminilor”. Figuri din epoca de la 1821, 2006 (Ileana-Maria Ratcu, în „Hrisovul”, s.n. 2006) / 226

4. Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. Cu un studiu privind personalitatea lui N. Bălcescu în viziunea lui N. Iorga, 2008 (Prefaţă de Acad. Dan Berindei) / 228

5. Din istoria generaţiei de la 1848. Revoluţie – exil – destin istoric, 2006 (Cuvânt înainte de Acad. Dan Berindei) / 230

6. Din istoria generaţiei de la 1848. Revoluţie-exil-destin istoric, 2006 (Sime Pirotici, în „Hrisovul”, s.n. 2007) / 232

7. Memoria exilului paşoptist Alexandru Christofi în corespondenţă cu Christian Tell (1852-1856), 2010,. (Cuvânt înainte de Acad. Dan Berindei) / 258

8. Nicolae Iorga în apărarea memoriei domnitorului Alexandru Ioan Cuza, 2007 (A[dela] D[eac], în „Opinia naţională”, 2009) / 260

9. Mari români în viziunea lui Nicolae Iorga, 2009 (Cuvânt înainte de Constantin Buşe) / 262

10. Doctrina şi legislaţia junimist-conservatoare în dezbaterile Parlamentului român. 1891-1895, 2007 (Dan Drăghia, în „Romanian Political Science Rewiew, Studia Politica, 2007) / 264

11. Istoria modernă a Românilor. Partea I-a. 1774-1848, 2001 (Gheorghe Zbuchea, în „Analele Universităţii Spiru Haret, 2001-2002) / 273

12. Istoria modernă a românilor. 1774/1784-1918, 2006, (Cuvânt înainte de Acad. Dan Berindei) / 277

13. Istoria modernă a Românilor. 1774/1784-1918, 2006 (Mihail Opriţescu, în „Hrisovul”, s.n., 2006) / 279

14. România sub semnul modernizării. De la Alexandru Ioan Cuza la Carol I, 2010 (Ioan Scurtu, în „Annals s. hystory and archaeology, 2010) / 284

cuvant inainte

La capătul unei activităţi ştiinţifice de aproape o jumătate de veac în domeniul istoriografiei şi după publicarea unui număr de 32 de cărţi, ni s-a părut interesant să strângem în acest volum articole risipite în diferite reviste, de-a-lungul timpului, precum şi unele studii de dată recentă, cu un interes aparte, cele mai multe dintre ele, în forma de la apariţie, neintrate în volumele noastre anterioare.

Am grupat aceste materiale, de categorii ştiinţifice diferite, sub un titlu care trimite la două laturi esenţiale în evoluţia României moderne şi contemporane: pe de o parte, emanciparea, subînţeleasă în plan amplu (naţional-politică, culturală etc.), şi modernizarea, trimiţând la evoluţia organizării instituţiilor de stat, în acord cu spiritul european.

Sperând să dăm un anumit interes lecturii acestui volum, am încercat să grupăm materialele pe mai multe secţiuni, în raport cu conţinutul şi destinaţia lor. Astfel, la început, sub un titlu simbolic, La graniţele istoriei literare, am grupat câteva articole mai vechi – câte am putut regăsi peste timp –, apărute, în primul rând, într-o revistă de cultură şi literatură de prestigiu, „România literară”.

într-o a doua secţiune a volumului, cum indică titlul acesteia, am grupat câteva articole ştiinţifice de dată recentă despre revoluţia română de la 1848, care ni s-au părut de un real interes pentru cercetători, dar şi pentru un public mai larg de cititori (între altele, despre opiniile „controversate” ale lui N. Iorga privind revoluţia şi oamenii săi).

în cea de a treia secţiune a volumului, ceva mai amplă, Comemorări; aniversări, am adus la un loc o parte dintre articolele publicate de noi, mai ales în ultimul deceniu, în paginile revistei „Opinia naţională”, publicaţie săptămânală la care au colaborat cu deosebire profesorii Universităţii „Spiru Haret”, inclusiv cei asociaţi, între aceştia din urmă numărându-mă mult timp şi subsemnatul.

Este vorba de articole publicate fără aparat critic, dar care îşi păstrează conţinutul adevărului ştiinţific, pentru un public larg de cititori, mai ales studenţi, ele readucând în actualitate momente istorice de valoare excepţională în procesul edificării României moderne, precum Unirea din 1859, Războiul de Independenţă, Războiul de Reîntregire şi Marea Unire din 1918, sau reamintind de personalităţi de aur din istoria noastră naţională (precum N. Bălcescu).

Subliniem, ceea ce este valabil şi pentru materia celorlalte secţiuni ale volumului, că aceste articole sunt reproduse de noi fără modificarea menţiunilor temporale pe care le cuprind, cititorul urmând să ţină seama de datele de apariţie ale numerelor respective din revistă.

O secţiune importantă, deosebită ca valoare, după noi, în structura volumului, plasată sub titlul Problematica modernizării şi contradicţiile ei, întruneşte câteva studii apărute mai ales în vremea din urmă, ancorate în această problematică mult discutată în istoriografia română actuală.

Este vorba aici de procesul modernizării României sub domniile lui Al. I. Cuza şi Carol I, abordat de noi printr-o „privire comparativă”; apoi, de viziunea contradictorie asupra acestor domnii a marelui publicist şi analist politic care a fost Mihai Eminescu. în continuare în această secţiune găsim un alt articol despre Mihail Kogălniceanu şi rolul lui important, ca om de stat, în edificarea României moderne, aşa cum este văzut el de acelaşi poet naţional; este un articol publicat de noi şi anterior, într-o altă antologie de studii, dar pe care nu puteam să nu-l reluăm aici, pentru a sublinia nota de interes a tematicii modernizării care face obiectul acestei secţiuni.

De asemenea, găsim în această secţiune un articol despre „Marea răscoală a ţăranilor din 1907”, eveniment de ordin social-politic regretabil în istoria domniei regelui Carol I şi care indică nota contradictorie a modernizării la care ne referim – o modernizare făcută în beneficiul claselor de sus, a vieţii orăşeneşti şi mai puţin (sau de loc) în beneficiul ţărănimii, a lumii satelor.

în sfârşit, pentru întregirea dezbaterii privind modernizarea, găsim în această secţiune un articol intitulat, Mari curente socio-culturale, ca o excepţie de la nota celorlalte materiale ale secţiunii, publicat, de data aceasta, fără aparat critic şi într-o revistă săptămânală, de larg interes public, menţionată mai sus, „Opinia naţională”.

Desigur, referindu-ne la toate aceste materiale, publicate fie în reviste de specialitate şi antologii ştiinţifice, fie în reviste săptămânale, pentru cititori, este necesar să mai facem o precizare: întrucât la data apariţiei, ele au avut un caracter independent, odată adunate la un loc, numai în cazul unora dintre ele, cu anumite subiecte, repetarea unor date sau formulări se dovedeşte inevitabilă.

O altă secţiune a volumului – a cincea –, cuprinde comentariile noastre asupra unor cărţi de incontestabilă valoare, aparţinând unor cunoscuţi universitari: despre revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania (Liviu Maior); despre rolul revoluţionarilor Goleşti în istoria României (Anastase Iordache); privind Partidul Naţionalist Democrat din anii 1910-1938, condus de Nicolae Iorga (Mihail Opriţescu); în sfârşit, despre cei patru regi ai României, acoperind perioada 1866-1938 (Ioan Scurtu), ultimele două cărţi, cum observăm, abordând aspecte importante ale vieţii social-politice nu numai din epoca modernă, ci şi din perioada interbelică.

La sfârşitul propriu-zis al volumului am înţeles să adăugăm o secţiune, plasată sub formula „Alţii despre noi”, în care am strâns la un loc o parte dintre comentariile critice – pe care le-am putut depista – la adresa unora dintre cărţile noastre publicate de-a lungul timpului, altfel, cărţi care au o vizibilă tangenţă atât cu emanciparea, cât şi cu modernizarea, cele două concepte care se regăsesc în titlul acestui volum. Astfel, sub condeiul unor reputaţi recenzenţi, cu deosebire universitari, găsim aici comentarii privind o serie dintre cărţile noastre, cu tematici diferite, privind: epoca Luminilor şi cărturarii iluminişti, generaţia de la 1848, N. Iorga în apărarea memoriei domnitorului Al. I. Cuza, doctrina junimist-conservatoare, unele sinteze de istorie modernă a românilor ş.a.

O menţiune aparte ar trebui făcută despre comentariile profesorului Sime Pirotici privind cartea noastră dedicată generaţiei de la 1848, aceste comentarii atingând proporţiile unui adevărat studiu, intitulat, Câteva reflecţii cu privire la revoluţia de la 1848 prilejuite de cartea lui Nicolae Isar, „Din istoria generaţiei de la 1848. Revoluţie-exil-destin istoric”, este un studiu, în care acest exeget, specialist în istoria modernă universală, corelează importante fenomene ale revoluţiei româneşti cu unele importante curente ideologice ale timpului, apărute pe plan european.

Cu această prezentare a structurii materiei, pe secţiunile sale, sperăm ca volumul nostru, fie că este vorba de Studii, fie de articole, cu pretenţii ştiinţifice mai modeste, numite de noi Lecturi istorice, să stârnească, cât de cât, interesul unui public larg de cititori, atât emanciparea social-politică şi culturală, cât şi modernizarea, aceste laturi de bază în procesul afirmării naţiunii române şi edificării statului român modern constituind teme de real interes pentru o lectură instructivă.

Autorul

despre autor

Prof. univ. dr. Isar Nicolae

Prof. univ. dr. NICOLAE ISAR s-a născut în anul 1937, în oraşul Slănic-Prahova.

Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti în anul 1962, apoi cadru didactic în această facultate, parcurgând toate treptele universitare, de la preparator la profesor titular (în 1995).

Doctor în istorie din 1973, conducător de doctorate din 1997.

Profesor consultant din octombrie 2007.