Marea divergență. China, Europa și nașterea economiei mondiale moderne

     

Marea divergenta ofera o abordare noua a uneia dintre intrebarile clasice din domeniul istoriei: de ce doar in nord-vestul Europei a inceput o dezvoltare industriala sustinuta, in ciuda unor similaritati surprinzatoare intre anumite zone avansate din Europa si din Asia de Est? (…) Pomeranz afirma ca in secolul al XIX-lea divergenta Europei fata de restul Lumii Vechi s-a datorat in mare parte localizarii zacamintelor de carbune, care a inlocuit lemnul. (…) O alta diferenta cruciala pe care o observa el are legatura cu comertul. Anumite conjuncturi globale au transformat Americile intr-o sursa de produse primare de care avea nevoie Europa mai importanta decit orice periferie asiatica. Aceasta a permis Europei de Nord-Vest sa inregistreze o crestere spectaculoasa a populatiei, sa se specializeze si mai mult in manufacturi si sa foloseasca mina de lucru implicata anterior in agricultura, recurgind mai degraba la cresterea importurilor in loc sa isi maximizeze recoltele.

     

Marea divergenta. China, Europa si nasterea economiei mondiale moderne, semnata de Kenneth Pomeranz, profesor de istorie la o prestigioasa universitate americana, incearca sa explice mecanismele prin care Europa Occidentala a ajuns sa cunoasca o prosperitate si o dezvoltare uimitoare si rapida, impunindu-se in economia mondiala, in timp ce alte civilizatii – precum cea din Extremul Orient – au ramas in urma. Explicatiile lui Kenneth Pomeranz vin in completarea ipotezelor lansate de alti specialisti cunoscuti, dintre care merita mentionati Niall Ferguson si Paul Kennedy (publicati, de asemenea, la Polirom) sau Immanuel Wallerstein.

     

Profesorul american (...) incearca sa desluseasca in trecut, din zorii epocii moderne, cum a fost posibil – cu cifre, date si comparatii sugestive – ca ceea ce numim Europa Occidentala, China (nu in intregul ei), Japonia si Asia de Sud-Est sa devina centre (de dezvoltare economica), iar alte zone ale lumii (Europa de Est, Africa, Oceania) – mai putin. Mecanismele financiare, pietele de capital si institutiile sint puse in legatura cu demografia, ecologia si acumulare de capital. Extrem de interesante date si analize ne permit sa intelegem cumva mai altfel istoria lumii moderne, ce inseamna etosul muncii, consumul, investitiile, un nou capitalism, cum spune Pomeranz, dintr-o cuprindere atenta a trecutului si prezentului. Cartea ultradocumentata a lui Kenneth Pomeranz ne-ar putea ajuta sa pricepem mai bine functionarea lumii contemporane si sa deslusim cum am ajuns unde sintem azi.

     

Marea divergenta e o analiza extrem de serioasa si amanuntita, contabilizeaza si contracareaza argumente ale cercetatorilor de-a lungul vremii, aduce ipoteze noi, incercind sa mai taie din avintul narcisist al istoricilor occidentali. Pomeranz nu are nici o pofta sa ridice monumente Vestului, pune din start in fata avantajul suprem al descoperirii Lumii Noi, al colonizarii si exploatarii brutale a noilor teritorii, ca argument suprem in batalia Est-Vest si demitizeaza apoi avantaje „institutionale” sau „de civilizatie” care nu au fost asa de importante cum sint ele prezentate de istorici occidentali in ultimul veac.

     

Kenneth Pomeranz este un foarte respectat istoric american, specializat in Orientul Indepartat, presedinte al Asociatiei Istoricilor Americani. Este preocupat in cartile sale si de dimensiunea ecologista a istoriei. Savantului ii place sa jongleze cu date surprinzatoare si interpretari, pe masura ale sale sau ale altor savanti vestici sau asiatici. Antagonismul Vest-Est, Europa-China se vede altfel dupa sutele de informatii si de interpretari pe care le arunca Pomeranz.