Noul Cod penal si Noul Cod de procedura penala - Actualizat 2012

Descriere

Adoptarea noului Cod penal marchează un pas important în consolidarea vieţii juridice a societăţii româneşti. Expresie a evoluţiei economico-sociale, a căutărilor doctrinare şi a mersului jurisprudenţial, noua reglementare este menită să satisfacă necesităţi de mult resimţite în materie penală.

în linii generale, codul nou îşi propune să creeze un cadru legislativ coerent în materie penală, să simplifice reglementările în ideea îmbunătăţirii procesului de interpretare şi aplicare unitară a legii, precum şi a soluţionării cu celeritate a cauzelor penale, să transpună şi să armonizeze legislaţia internă cu reglementările adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Viziunea sa este una modernă, îndreptată spre asigurarea predictibilităţii şi creşterea încrederii generale în actul de justiţie. Păstrând structura tradiţională, în cele două părţi ale sale, noul cod introduce instituţii juridice noi ori aduce unele corective binevenite unor instituţii existente, elimină paralelismele, "găzduieşte" unele dintre infracţiunile prevăzute în cele peste 250 de legi speciale şi realizează o mai bună sistematizare a materialului.

Sunt vizate, printre altele: aplicarea legii penale în timp şi spaţiu; instituţia infracţiunii; participaţia penală; pluralitatea de infracţiuni; regimul sancţionator; individualizarea pedepselor; răspunderea penală a minorului; răspunderea penală a persoanei juridice.

Apar infracţiuni noi (de pildă, în materia falsului ori a înfăptuirii justiţiei ş.a.), iar alte fapte penale sunt dezincriminate. Nu este locul aici de a intra în detalii privind noile reglementări. Remarcăm însă că un curent de blândeţe - poate nejustificat în cazul infracţiunilor grave - domină întregul regim sancţionator. Pe de altă parte, este discutabilă egalizarea "represiunii penale" în cazul unor infracţiuni cu grad de pericol social diferit (cum ar fi, de exemplu: luarea de mită; darea de mită; traficul de influenţă; cumpărarea de influenţă).

în esenţă însă, el se vădeşte a fi un progres în domeniul penal, fiind destinat să înlocuiască o reglementare ce se aplică de peste patru decenii, rezultat al valoroasei şcoli Dongoroz, care, în pofida curentului sovietic al epocii, a reuşit să conserve soluţii tradiţionale ale dreptului penal românesc. Această operaţiune de înlocuire se realizează prin abrogarea "vechiului nou Cod penal", adoptat prin Legea nr. 301/2004, o lege care a sucombat mai înainte de a începe să-şi producă efectele, ceea ce, în termeni penali, îi poate atrage calificarea de "tentativă absolut improprie".

Fără a diminua importanţa deosebită a normelor substanţiale, nu trebuie ignorat faptul că "minuni" în privinţa celerităţii şi transparenţei în justiţie nu se pot aştepta de la "noul Cod penal", ci, mai cu seamă, de la "noul Cod de procedură penală". De altfel, soarta celor două coduri se împleteşte organic, astfel încât va trebui ca ele să se aplice de la aceeaşi dată. Judecând după coordonatele actuale, un asemenea moment nu-l vedem plasat într-un viitor foarte apropiat. Cât priveşte viabilitatea reglementărilor, "proba de foc" va fi interpretarea şi aplicarea lor.

Noul Cod de procedură penală are drept scop esenţial crearea unui cadru legislativ modern în materie procesual penală, care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.

Dispoziţiile proiectului noului Cod de procedură penală urmăresc să răspundă unor cerinţe actuale, precum accelerarea duratei procedurilor penale, simplificarea acestora şi crearea unei jurisprudenţe unitare, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; în egală măsură, urmăreşte să răspundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare ce decurg din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Premisa majoră avută în vedere la construcţia noului cod a fost aceea că un proces penal echitabil, desfăşurat într-un termen rezonabil, nu poate fi asigurat fără aşezarea acestuia pe pilonii unor noii principii care, alături de cele clasice, să oblige organele judiciare la înfăptuirea unei justiţii penale independente şi imparţiale, în măsură să instaureze în opinia publică respectul şi încrederea în actul de justiţie.

Viaţă lungă "noului Cod penal"!
Judecător dr. Dan Lupaşcu