Modalitati psihopedagogice de ameliorare a tulburarilor hiperchinetice la scolarul mic

Descriere

Prezenta lucrare şi-a propus să studieze eficiența unui demers psihopedagogic complex în vederea ameliorării simptomatologiei tulburării hiperkinetice prin deficit de atenţie şi a tulburărilor asociate (tulburări instrumentale şi dificultăţi de integrare socială) la şcolarii mici. Demersul psihopedagogic a fost elaborat şi structurat pe trei axe de intervenţie (intervenţie focalizată pe copil, intervenţie focalizată pe familie şi intervenţie focalizată pe cadre didactice), luând astfel forma unui parteneriat educaţional unitar
Programul de intervenţie psihopedagogică integrată a fost transpus şi verificat în practica educaţională în cadrul Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 1 Bacău, pe un grup de 20 elevi din clasele I-IV ce prezentau simptomatologia tulburării hiperkinetice prin deficit de atenţie şi tulburări asociate acesteia (tulburări instrumentale şi dificultăţi de integrale şcolară şi socială)
Studierea eficienţei programului a luat forma unui experiment diacronic ce s-a întins pe o perioadă de şapte luni au fost alocate etapei eşantionării şi construcţiei cazurilor, aproximativ o lună a fost necesară pretestării, în trei luni s-au parcurs toate etapele manipulării experimentale (derularea completă a programului de intervenţie psihopedagogică) şi, în sfârşit, o lună a fost alocată posttestării şi interpretării datelor şi verificării ipotezelor.
Motivaţia elaborării structurii programului de intervenţie psihopedagogică în prezenta formă (pe cele trei axe de intervenţie părinţi, învăţători şi copii) a fost aceea de a permite controlarea şi manipularea principalelor planuri de manifestare a simptomelor tulburării hiperkinetice cu deficit de atenţie (planul familial, şcolar şi social) şi în acest fel, o manipulare reuşită a variabilei independente a experimentului.
în etapa pretestării s-a aplicat o baterie de probe (o parte din acestea fiind elaborate de propunătoarea lucrării) pentru fiecare dintre cei 20 de elevi cu ADHDA selectaţi şi su fost înregistrate rezultatele.
Manipularea experimentală a constat în desfăşurarea unui parteneriat educaţional între agenţii educaţionali (familie, învăţător, psiholog şcolar) în vederea creării unui mediu favorabil de dezvoltare bio-psiho-socială la 20 de şcolari mici afectaţi de ADHDA din cadrul Şcolii cu clasele I-VIII Nr.1 Bacău.
Parteneriatul educaţional s-a construit pe diferite planuri şi arii de intervenţie, vizând următoarele aspecte:
� Acoperirea cât mai completă a planurilor de manifestare (planul familial, planul şcolar şi planul social) a simptomatologiei ADHDA la şcolarul mic şi a tulburărilor asociate acesteia (tulburări instrumentale-obligatorie fiind coordonarea perceptiv motrică deficitară şi tulburări ale comportamentului şi capacităţii de adaptare socială).
� Identificarea principiilor educative fundamentale şi obligatorii în creşterea copilului cu ADHDA.
� Identificarea principalelor arii de intervenţie psihopedagogică în vederea ameliorării simptomatologiei ADHDA şi a tulburărilor asociate.
� Implicarea activă a agenţilor de intervenţie (familia, învăţătorul, psihologul şcolii şi propunătoarea lucrării) în controlarea şi ameliorarea tulburărilor menţionate mai sus la şcolarii mici, beneficiari ai programului de intervenţie psihopedagogică integrată. Programul / parteneriatul educaţional a vizat pe de-o parte, pe dezvoltarea învăţătorilor şi părinţilor (ai căror copii au fost implicaţi în program) a unui set de abilităţi educaţionale şi de creştere adaptate particularităţilor copiilor afectaţi de ADHDA şi, pe de altă parte, pe aplicarea coerentă a acestor abilităţi de către părinţi (acasă şi în societate), învăţători (în cadrul şcolii) şi psiholog (în cadrul unui demers psihoterapeutic) pe copii afectaţi de ADHDA din program, în vederea ameliorării deficienţelor lor educaţionale şi de creştere (a simptomatologiei ADHDA, a tulburărilor instrumentale, a nivelului scăzut de integrare socială).
Pentru atingerea acestor obiective a fost necesară pe de-o parte, elaborarea şi desfăşurarea unor programe de formare a competențelor de intervenţie pentru agenţii educativi voluntari-respectiv învăţătorii şi părinţii celor trei şcolari cu ADHDA, şi pe de altă parte, implicarea tuturor agenţilor de intervenţie în activităţi coerente şi organizate lucru individualizat / de grup cu copii beneficiari ai programului de intervenţie psihopedagogică integrată.
Sesiunile de informare-formare a părinţilor au fost conduse de propunătoarea lucrării. Pe tot parcursul programului de formare, părinţii şi propunătoarea au avut permanentul sprijin participativ şi suportiv al psihologului şcolii.
Sesiunile de informare-formare a părinților au fost susţinute de către psihologul şcolii. Pe tot parcursul programului de formare a învăţătorilor, propunătoarea şi-a adus contribuţia ca participant activ al grupului.
Pe parcursul întregului demers intervenţional, s-au desfăşurat activităţi de consiliere psihopedagogică (pentru părinţi şi învăţători) cu scopul de a oferi acestora, alături de sprijinul informaţional şi instrumental din programele de formare, şi un sprijin emoţional, suportiv necesar întăririi imaginii de sine şi consolidării relaţiei pozitive cu copilul, beneficiar. Activităţile de consiliere s-au desfăşurat la solicitarea agenţilor voluntari şi au fost susţinute atât de psihologul şcolii, cât şi de propunătoarea lucrării.

în paralel cu programele pentru părinţi şi învăţători s-a desfăşurat un program cu jocuri didactice şi terapeutice cu cei 20 copii beneficiari. Programul (desfăşurat de către propunătoarea lucrării în colaborare cu psihologul şcolii) a început în momentul în care părinţii și învăţătorii au trecut de şedinţele de abilitare observaţională, urmând a le parcurge pe cele de corectare a stilurilor parentale şi elaborare a strategiilor educaţionale / de stimulare a copiilor ADHDA.
După parcurgerea completă a programelor de formare pentru cele două tipuri de agenţi educaţionali (părinţi şi învăţători), aceştia au avut de aplicat informaţiile şi abilităţile dobândite în planul educativ concret al copilului. în această perioadă au fost introduse întâlnirile săptămânale de verificare şi evaluare între agenţi, grupaţi pe beneficiarii centrali : Copiii. Astfel că, noţiunile şi abilităţile dobândite în cadrul cursurilor de formare au fost puse în practică într-un mod organizat, fiecare dintre agenţi, respectiv părinţii şi învăţătorii construindu-şi planuri strategice de intervenţie individualizată care au fost continuu evaluate şi modificate in cadrul acestor întâlniri în echipă (săptămânale)- respectiv învăţător, părinte, psiholog şi studentă la psihologie).
După parcurgerea perioadei alocate implementării în practică a obiectivelor stabilite în cursurile de formare şi respectiv, pe cea de consiliere prin joc didactic, s-a considerat că situaţia experimentală a luat sfârşit şi s-a trecut la următoarea etapă a experimentului şi anume posttest.
Prin urmare şcolarilor cu ADHDA le-a fost aplicată aceeaşi baterie de probe ca în situaţia pretest, comparându-se rezultatele dintre starea iniţială şi cea ulterioară. Pe baza analizelor statistice, cantitative şi calitative şi a interpretărilor psihologice a datelor, s-a analizat nivelul reuşitei experimentului şi prin urmare verificarea ipotezelor.
Prezenta lucrare vine în întâmpinarea nevoilor psihologilor, a cadrelor didactice, a părinţilor şi copiilor înşişi de a fi implicaţi în demersuri psihopedagogice coerente pe linie de educaţie specială şi specializată a copiilor eu ADHDA oferind un model de intervenţie (verificat în practică) asupra simptomatologiei tulburării hiperkinetice prin deficit de atenţie la şcolarii mici, model ce capătă forma unui parteneriat educaţional unitar între agenţi psihologi, părinţi şi cadre didactice.