Tipuri de probleme matematice si metodica rezolvarii lor la clasele primare

Descriere

Obiectivele învăţământului matematic derivă din sarcinile generale ale şcolii, precum şi din locul matematicii ca disciplină fundamentală în momentele actuale. In acest context matematicii îi revine un rol însemnat pentru modelele şi metodele de cercetare ce sunt puse la dispoziţia tuturor domeniilor teoretice şi aplicative.
în primele clase se declanşează la elevi interesul sau repulsia pentru studiul matematicii. Interesul pentru matematică se cultivă prin conţinutul învăţământului matematic, prin dezvăluirea secretului ştiinţei matematice, prin activitatea către problematic şi mai ales prin formele atractive de desfăşurare a activităţii.
Orice exagerare, în sensul depăşirii capacităţilor de înţelegere, îi îndepărtează pe micii şcolari de matematică.
Matematica înseamnă gândire, o gândire organizată.
Matematica este disciplina care poate şi are menirea de a forma o gândire investigatoare, creatoare, o apropie de cunoştinţele noi şi, în general, o apropie de necunoscut. Acest obiect de învăţământ se capătă nu pentru a se şti, ci pentru a folosi, pentru a se aplica în practică. Trebuie să avem convingerea că matematica este o disciplină a realităţii, că ea are aplicabilitate în practica modernă. La vârsta şcolară mică se pun bazele însuşirii întregului sistem de cunoştinţe matematice prin transmiterea noţiunilor fundamentale ale acestei ştiinţe. De aceea, este necesar să privim predarea matematicii în şcoală nu fragmentar, pe cicluri de învăţământ, ci într-o succesiune logică, unitară şi continuă, începând de la primul contact al copiilor cu matematica şi sfârşind cu ultima clasă. Se impune deci o considerare integrală a învăţământului matematic, ale cărui repercusiuni coboară până la nivelul primar.
Cadrul didactic este cel care trebuie să insufle elevilor că matematica este o sinteză a unui complex de calităţi intelectuale, morale şi etice. Atunci elevii vor simţi plăcerea de a se angaja în competiţia intelectuală la orele de matematică, cu aceeaşi bucurie cu care se întrec la jocurile sportive.
Formarea unor deprinderi de învăţare prin cercetare - descoperire şi efort intelectual propriu cu cât sunt fixate şi consolidate mai de timpuriu cu atât au un efect formativ mai eficient materializat în dezvoltarea capacităţilor intelectuale superioare şi aptitudinilor actului creator. Matematica este cu adevărat o gimnastică a minţii, un crez al şcolii moderne şi una din principalele chei ale înţelegerii lumii în care trăim.
în procesul de învăţământ, mai ales pentru însuşirea matematicii, deoarece dificultăţile de învăţare sunt inerente, este necesar ca fiecare învăţător să anticipeze, să descopere în activitatea la clasă acele dificultăţi şi să proiecteze, să realizeze demersurile didactice în măsură să le preîntâmpine, să le diminueze şi în final, să le înlăture, pentru a asigura succesul la învăţătură al elevilor.
în cadrul complexului de obiective pe care le implică predarea - învăţarea matematicii în ciclul primar, rezolvarea problemelor reprezintă o activitate de profunzime, cu caracter de analiză şi sinteză superioară.
Pornind de la importanţa pe care o au problemele de matematică mi-am propus ca în această lucrare să prezint tipurile de probleme şi metodica rezolvării lor.
înainte de a trece la tratarea acestei teme, am ţinut să realizez rolul matematicii în înţelegerea lumii în care trăim şi necesitatea studierii acestui obiect de învăţământ în ciclul primar. Dar, pentru că, matematica modernă cere astăzi tuturor cadrelor didactice o temeinică pregătire psihologică, pedagogică şi metodologică, pentru că, înainte de a preda cunoştinţele matematice trebuie cunoscute principiile predării matematice în ciclul primar.
în următoarea etapă am prezentat specificul formării noţiunilor matematice la nivelul ciclului primar ţinând cont de particularităţile psihopedagogice ale şcolarului, de bazele metodice ale predării - învăţării, a utilizării mijloacelor de învăţământ în rezolvarea problemelor, a clasificării metodelor.
Următorul obiectiv al lucrării a fost acela de a prezenta metodele de rezolvare a tipurilor de probleme cu perspectiva creşterii randamentului la elevi. Rezolvarea tipurilor de probleme contribuie la creşterea randamentului şcolar şi la dezvoltarea creşterii încrederii în forţele proprii.
Valoarea formativă a rezolvărilor de probleme sporeşte pentru că mobilizarea intelectuală a elevilor la o astfel de activitate este superioară altor demersuri matematice, elevii fiind puşi în situaţia de a descoperi ei înşişi modalităţile de rezolvare şi soluţia, să formuleze ipoteze şi apoi să le verifice, să facă asociaţii de idei şi corelaţii inedite.
Ca şi la celelalte discipline de învăţământ, actul de evaluare la matematică urmăreşte să măsoare şi să aprecieze progresele elevilor în materie de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi matematice. Astfel, alături de concluzii voi prezenta aspecte ale randamentului şcolar prin probe de evaluare, analiza rezultatelor şi prelucrarea lor.
Ultima parte a lucrării mi-am propus să cuprindă exerciţii şi probleme accesibile tuturor elevilor, dar şi probleme cu grad sporit de dificultate, precum şi modele de proiectare a activităţii didactice.
în scopul ridicării calităţii şi eficienţei învăţământului, în condiţiile democratizării societăţii noastre, cadrele didactice participă nemijlocit la dezbaterea, adoptarea şi înfăptuirea obiectivelor care privesc destinele şcolii.
Pornind de la realitatea că în contextul efortului de modernizare a predării-învăţării matematicii la clasele I-IV, învăţământul dispune de condiţiile necesare descoperirii valorilor formative ale activităţii de rezolvare a tipurilor de probleme şi metodica rezolvării lor astfel încât randamentul şcolar să crească. Principala sarcină a învăţătorului este că prin însuşi felul în care organizează şi conduce activitatea elevilor să stimuleze interesele de cunoaştere în declanşarea unei activităţi investigatoare şi în orientarea şi obţinerea unor rezultate optime pe plan formativ şi informativ.
în elaborarea acestei lucrări, am pornit de la experienţa acumulată la catedră, timp în care am avut posibilitatea să observ importanţa activităţii de rezolvare a tipurilor de probleme şi metodologia lor. Pentru ca studiul matematicii în clasele primare să constituie o bază solidă pentru studiul ulterior al matematicii, se cer cultivate interesul şi pasiunea elevilor pentru rezolvări de exerciţii şi probleme. Prin această lucrare mi-am propus să contribui la valorificarea integrală a posibilităţilor de care dispune învăţătorul pentru obţinerea de rezultate bune la clasele I-IV prin studiul matematicii, în general, prin activitatea de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor, în special.