Liza din mahalaua Lambeth

Cartea prezintă povestea tristă a Lizei care locuiește alături de mama sa într-o mahala sărăcăcioasă a Angliei. Este primul roman scris de Maugham și în același timp, motivul pentru care scriitorul a continuat să scrie literatură. ” Era o fetișcană de vreo optsprezece ani, cu ochi negri, cu un breton enorm umflat, buclat și frizat care-i acoperea toată fruntea dintr-o parte în alta și se îmbina cu sprâncenele. Era îmbrăcată într-o rochie de un violet strălucitor, cu șuvițe de catifea și pe cap purta o pălărie neagră, imensă, cu pene.” Liza este o fată simplă, harnică și foarte iubită de cei din jurul său. Are ca admirator pe Tom, însă viața fetei ia o întorsătură neașteptată abia când îl întâlnește pe Jim Blakeston, un bărbat însurat cu mulți copii. ” Jim o strânse puțin în brațe și ea își dădu seama că șade exact ca și Sally și la fel ca aceasta, găsi situația strașnică.” Este o carte cu final trist, însă deosebită prin ceea ce conține: iubire, tristețe, umilință, lupta pentru supraviețuire. ” Tăcură cu toții. Liza era mai țeapănă ca oricând, nici pieptul nu i se mișca, atât de firavă îi era suflarea. Jim o privea trist, ca la înmormântare.”