Razboiul din Afghanistan (1979- 1989). In memoria participantilor din Republica Moldova. Realitate istorica si imaginar social

Descriere

In istoria postbelica sunt cunoscute o serie de aplicatii politice acerbe, inextricabile si inepte, care au modificat atat configuratia relatiilor in ternationale, cat si a celor din interiorul tarilor (pentru unele fiind chiar un catalizator al descompunerii institutiei statale), fiind condamnate in unanimi tate de acea forta de temeritate – opinia publica. In acest perimetru pot fi mentionate razboaiele, ca paroxism al conflictelor, provocate de unele state pe teritoriul altora. Dintre acestea se evidentiaza razboiul din Vietnam generat de catre SUA si cel din Afghanistan, avand drept autor al agresiunii URSS. In ceea ce priveste conflictul militar sovieto-afghan, sovieticii, purtand cel mai indelungat razboi din istoria Uniunii Sovietice, extins pe o perioada de noua ani si sapte saptamani (1979–1989), aveau sa finalizeze aceasta imixtiune militara prin victoria lui Pyrrhus. Canalizarea unor sume financiare substantiale (contributia URSS la razboiul din Afghanistan a constituit 60 mld. de ruble) va intensifica si mai mult criza economica a sovieticilor, care a marcat, in final, colapsul Uniunii Sovietice. Unii autori considera ca razboiul din Afghanistan a constituit principala cauza a descompunerii Uniunii Sovietice si, implicit, a comunismului . Pentru a mentine Afghanistanul sub influenta sa, Kremlinul, potrivit unor date oficiale, a fost nevoit sa implice efective de cca 90 000 de oameni, numarul total al militarilor sovietici care au efectuat stagiul militar in zona cifrandu-se la 620 000, numarul mortilor reprezentand 15 051, iar cel al pierderilor sanitare (handicapurilor fizice) evaluandu-se la 469 685. Kremlinul, din considerente de amor propriu, va recunoaste abia in ultimele momente esecul in Afghanistan, ,,indiscutabil cea mai grava greseala pe care Moscova a facut-o in politica externa in timpul intregii epoci sovietice”.
Totodata, interventia sovietica in Afghanistan, potrivit specialistilor, a semnificat bararea Destinderii si o ,,reorientare a politicii externe a mai multe state vizavi de URSS”, fapt finalizat printr-o ampla confruntare Est-Vest.
Evenimentele din Afghanistanul anilor 1980 au evoluat alaturi de consecintele politice, militare, economice si cu unele de ordin cultural; specialistii au surprins faptul ca fenomenul afghan a determinat o reevaluare a miturilor, a riturilor si a simbolurilor din societatea contemporana.
Lucrarea se inscrie in dimensiunea istorico-hermeneutica, semnificativa in mod special pentru istoria timpului prezent, de a face din memorie o forma a justitiei. Importanta acestei teme este semnificativa si gratie faptului ca se efectueaza, in exclusivitate pentru zona istoriei recente, o incercare de a aborda un subiect estompat prin prisma multidisciplinara, constituind o tendinta de extindere, prin discutarea unor aspecte inedite si chiar ,,neacademice”, a discursului istoric referitor la tema cercetata si analizata.