Basmele romanilor, volumul IV

Alexandru Vasiliu (1876��'1945) s��'a născut în localitatea suceveană Tătăruşi. După ce învaţă la şcoala din sat şi apoi la Fălticeni şi Iaşi, în 1895 ajunge învăţător, meserie pe care o va îndeplini cu mult har vreme de peste 30 de ani. Apropierea de cercul revistei Şezătoarea i��'a stârnit interesul pentru culegerea de basme, balade, strigături sau cântece populare, adunate în volume precum Cântece, urături şi bocete de��'ale poporului (1909) şi Poveşti şi legende – volum finalizat în 1914, dar care a văzut lumina tiparului abia în 1927.

I.C. Fundescu (1836��'1904), versificator şi prozator muntean născut la Piteşti a rămas cunoscut mai cu seamă pentru două culegeri de basme, elogiate de cărturari de seamă precum B.P. Hasdeu sau Ilarie Chendi. După studii în oraşul natal, la 21 de ani ajunge secretar şi inspector în Comitetul teatrelor, unde lucrează vreme de 12 ani. A editat publicaţii precum Pepelea, Teatrul, Telegraful, Tombatera şi a colaborat la Dâmboviţa, Naţionalul, Românul, Satirul. Pe lângă versuri, nuvele sau chiar încercări de roman, I.C.Fundescu a publicat volumele Literatură populară. Basme, oraţii, păcălituri şi ghicitori (1867) şi Anecdote, păcălituri, basme, oraţii şi ghicitori (1896).