Teama de zbor

     

Cartea pe care Henry Miller o prezinta ca "va devenit o piatra de temelie a literaturii" mi-am dorit-o imediat ce i-am citit cele cateva randuri de pe ultima coperta si dupa ce am descoperit-o la un concurs, la care am participat si eu cu urmatorul articol si pe care din pacate nu l-am castigat. Parca cineva mi-a citit gandurile si am primit cartea de la colegii de munca. Teama de zbor debuteaza cu un citat anonim "Bigamia e sa ai un sot in plus. Monogamia e acelasi lucru", care imediat mi-a dat de gandit. Cum ar fi sa ai aproape 30 de ani, sa scrii poeme, sa ai un volum publicat, sa te casatoresti prima data cu un psihopat si a doua oara cu un psihiatru, sa nu ai copii, sa ai 3 surori cu perceptii total diferite fata de ale tale, sa fi evreica si in plus blonda cu ochi albastrii-cenusii? Asta ar putea fi o descriere in linii foarte mari a Isadorei, eroina cartii. Am incercat sa inteleg starile prin care trece Isadora si mi-am dat seama ca e cam greu. Oare nu pentru ca tocmai asta e problema femeii, sa traiasca o multime de stari si toate contradictorii?! " Mai mult femeia nu se lasa ea insasi niciodata in pace. Traieste de parca ar fi in permanenta in pragul vreunei mari realizari. De parca l-ar astepta de Fat-Frumos pentru a o duce departe de . Toate astea care? Singuratatea de a trai in interiorul propriului sau suflet? Certitudinea de a fi ea insasi in loc de a fi jumatate din altceva?" Pe langa insemnarile personale privind casnicia, iubirea si nu in ultimul rand sexul fara oprelisti am gasit o multime de referiri privind scriitori, poeti, pictori si mucizieni. O mica agenda de cultura generala legata de prezentul ei, de fapt de prezentul oricui, evenimentele, cartile si personajele sunt corelate situatiilor reale. Erica Jong mi-a transmis prin vocea Isadorei atat multumirile cat si lucrurile mai putin placute, povestite uneori cu umor, uneori cu cinism, cu rautate, cu eliberare, dar si cu furie si deznadejde. Mi-au placut atat de multe pasaje incat ar trebui sa scriu aproape toata cartea, dar daca va pica in mana sa nu ratati paginile 40-42, unde este o clasificare a oamenilor ceva mai deosebita "Istoria lumii prin intermediul toaletelor". Uneori imi lasa impresia ca Isadora este usor naiva, cam paranoica si panicata sau mai bine zis complexata de tot ce tinea de viata ei, iar prin incercarea ei de evadare nu face decat sa se injoseasca si sa se comporte ca o femeie usoara. M-a convins mai tarziu ca tot desfraul avea alte valente. Cum se imbina convingerile feministe cu foamea nepotolita de trupuri barbatesti, cum ne putem explica nepotrivirile intre barbat si femeie, cum se impaca barbatul de sub pat cu cel din pat? Ei bine, nu prea bine, dar nu se poate una fara alta. Cautarea relatiei ideale si a barbatului potrivit pot fi privite ca un ritual in care pana la urma este mai important procesul decat finalitatea lui. Calatoria cu Adrian, barbatul care credea ea ca ar putea sa-i ofere prietenie, intelegere, iubire, nonconformism, libertate dar si ce era mai importat pentru Isadora : sexul fara oprelisti, se opreste mai devreme decat s-ar fi asteptat. Fuga ei nu trebuie perceputa ca o lipsa de loialitate ci un fel de loialitate fata ea insasi."Era destul de usor sa te sinucizi intr-un moment de disperare. Era destul de usor sa faci pe martirul. Era mai greu sa nu faci nimic. Sa-ti induri viata. Sa astepti." Nu as vrea sa stric surpriza celor care vor citi cartea asa ca nu voi dezvalui finalul, in schimb o voi cita pe Isadora sau mai bine zis pe Adrian "Daca te intorci in patru labe, te intorci de unde ai plecat" PS: Se zice ca problema barbatilor sunt barbatii, iar problema femeilor sunt barbatii.