Disponibilitate: nedisponibila
Disponibilitate: nedisponibila
Preț: 50,00 LEI
Autor(i): Pricope Laura , Pricope Ferdinand
Editura: Vladimed - Rovimed
Anul apariției: 2008
Nr. pagini: 190 pagini
ISBN: 978-973-7719-21-8
Categorii: Ecologie, Știintele Naturii
Cuprins
Introducere 5
1. PoluanŃii si circulaŃia lor în biosferă 7
1.1. Clasificarea generală a poluanŃilor 7
1.2. CirculaŃia poluanŃilor în biosferă 8
1.2.1. încorporarea poluanŃilor în biomasă 8
1.2.2. Concentrarea poluanŃilor în lanŃurile trofice 9
2. AcŃiunea antropică asupra mediului 12
2.1. Omul primitiv si alterarea mediului 12
2.2. Agricultura si impactul ei asupra mediului 13
2.3. Impactul civilizaŃiei tehnologice contemporane asupra biosferei 14
2.4. Explozia demografică umană si efectele sale asupra mediului 15
2.5. Reducerea diversităŃii biocenozelor 18
2.5.1. Distrugerea vegetaŃiei primitive 18
2.5.2. Reducerea diversităŃii faunei 20
2.6. Alterarea fizico-chimică a solului 22
2.7. Epuizarea rezervelor energetice si de materii prime 23
2.8. Reducerea rezervelor de apă dulce si alimentare 25
3. Poluarea atmosferei 29
3.1. CirculaŃia poluanŃilor în atmosferă 29
3.2. PoluanŃii atmosferei si modul lor de acŃiune 31
3.2.1. Originea si clasificarea poluanŃilor atmosferei 31
3.2.2. PoluanŃi gazosi 32
3.2.3. Particule solide 39
3.3. Efectele poluării atmosferei asupra organismelor vegetale 40
3.4. Efectele poluării atmosferei asupra organismelor animale 42
3.5. Poluarea atmosferică si ciclurile biogeochimice 43
3.6. Efectele poluării atmosferei asupra climei 45
3.6.1. Efecte la nivelul macroclimatului 45
3.6.2. Efecte la nivelul mezoclimatului 50
3.7. Poluarea sonoră si efectele sale 52
4. Poluarea solului 54
4.1. Poluarea solului cu reziduuri agricole, menajere si dejecŃii de
animale 56
4.2. Poluarea solului cu fertilizanŃi chimici 58
4.3. Poluarea solului cu metale grele 59
4.4. Poluarea solului cu pesticide 61
4.4.1. Clasificarea pesticidelor si modul lor de acŃiune 62
4.4.2. ParticularităŃi ecologice ale pesticidelor 67
4.4.3.Efectul pesticidelor asupra speciilor, populaŃiilor si
biocenozelor 67
5. Poluarea apelor 70
5.1. Poluarea biologică a apelor 71
Poluarea nu este un fenomen recent si nici accidental. începuturile
civilizaŃiei umane sunt legate de apariŃia primelor surse de poluare, care erau însă puŃine si nesemnificative.
Descoperirea si utilizarea focului de către om si mai apoi practicarea
agriculturii, a constituit începutul acŃiunii devastatoare a omului asupra naturii.
Aceasta s-a intensificat odată cu apariŃia si dezvoltarea civilizaŃiei tehnologice contemporane, cu consecinŃe dezastruoase asupra tuturor componentelor biosferei:
modificarea fluxului energetic global, ruperea circuitului substanŃelor în natură, reducerea biodiversităŃii.
Explozia demografică umană din secolul al XX-lea a accentuat impactul
omului asupra naturii. Efectele acesteia, comparabile cu marile catastrofe geologice care au lovit de-a lungul timpului planeta, sunt previzibile: epuizarea rezervelor energetice si de materii prime, reducerea rezervelor alimentare si a celor de apă dulce, modificarea calităŃii fizico-chimice a aerului, apei si solului, reducerea diversităŃii biocenozelor.
AcŃiunea antropică asupra biosferei se manifestă în toate compartimentele acesteia. Dezvoltarea civilizaŃiei industriale a amplificat fenomenul de poluare a atmosferei, care a devenit un fenomen global. Este evidentă extinderea rapidă a
poluării atmosferei din zonele industrializate spre cele mai îndepărtate regiuni ale planetei, considerate până nu demult nepoluate. Efectele poluanŃilor atmosferici se răsfrâng asupra organismelor vegetale si animale, dar si asupra ciclurilor biogeochimice si climatului planetei.
Poluarea solului cu reziduuri agricole si menajere, dejecŃii de animale,
fertilizanŃi chimici, pesticide si metale grele modifică structura si compoziŃia solului, productivitatea lui naturală, acŃionând astfel asupra tuturor speciilor, populaŃiilor si biocenozelor.
Deversarea diversilor poluanŃi în apele naturale constituie cauza majoră a degradării apelor de suprafaŃă si freatice ale planetei. Indiferent de natura lor (biologică, fizică, chimică), toate aceste substanŃe poluante modifică proprietăŃile fizico-chimice ale apei ca suport si mediu de viaŃă, perturbă toate comunităŃile de
hidrobionŃi, micsorează productivitatea naturală a apelor si, nu în cele din urmă, atentează la siguranŃa vieŃii omului.
O formă relativ recentă de poluare a mediului o reprezintă poluarea
nucleară, datorată în special industriei energetice nucleare. Efectele acestui tip de poluare s-au făcut resimŃite odată cu efectuarea primei experienŃe nucleare în
S.U.A., la 16 aprilie 1945, dată care este considerată începutul ere nucleare.
RadiaŃiile nucleare, indiferent de natura si originea lor, afectează organismele vegetale si animale prin două categorii de efecte majore: efecte somatice, care merg de la reducerea speranŃei de viaŃă si până la moartea aproape instantanee a
individului iradiat, si efecte genetice, concretizate în mutaŃii genetice letale sau subletale, în funcŃie de doza de radiaŃii, timpul de expunere, radiosensibilitatea organismului.
Impactul antropic major din ultimele două secole a impus necesitatea
ocrotirii naturii la nivel local, regional si global. InstituŃii specializate au stabilit la nivel global principiile strategiei mondiale a conservării mediului, direcŃiile si modalităŃile concrete de ocrotire si conservare a naturii. Scopul acestor măsuri este, în final, conservarea biodiversităŃii la toate nivelele: genetic, al speciilor si al ecosistemelor.
Ritmul alarmant de dispariŃie a speciilor la nivel planetar a impus
inventarierea speciilor, stabilirea cauzelor antropice ale extincŃiilor si încadrarea speciilor în diferite categorii de conservare, în funcŃie de gradul de ameninŃare cu dispariŃia. Au fost întocmite astfel liste rosii ale peciilor ameninŃate la nivel global, continental si la nivelul fiecărei Ńări.
Conservarea eficientă a comunităŃilor biologice ameninŃate se poate realiza prin constituirea de arii protejate la nivel global, regional si la nivelul fiecărei Ńări, prin managementul efectiv al acestor zone, prin implementarea de măsuri de conservare în afara ariilor protejate, cât si prin restaurarea comunităŃilor biologice din habitatele degradate.
Uniunea InternaŃională pentru Conservarea Naturii a stabilit la nivel global
sase categorii de arii protejate, în care sunt luate măsuri prioritare de conservare a speciilor si comunităŃilor biologie în funcŃie de unicitatea speciilor, pericolul de extincŃie si utilitatea imediată a speciilor pentru om.
România s-a aliniat la aceste cerinŃe internaŃionale privind protecŃia
mediului prin constituirea unei reŃele naŃionale de arii protejate si monumente ale naturii si prin stabilirea prin lege a zece categorii de arii protejate. Conform Legii
5/2000 suprafaŃa ocupată de arii protejate în Ńara noastră reprezintă 5,18% din suprafaŃa României, din care cea mai mare parte a suprafeŃei protejate revine parcurilor naŃionale, parcurilor naturale si RezervaŃiei Biosferei Delta Dunării.
AcŃiunea distructivă a omului asupra naturii a luat forme din ce în ce mai diverse, manifestându-se la nivel global. în acest context au fost promovate numeroase legi pentru protejarea mediului si s-a născut o nouă ramură juridică, dreptul mediului înconjurător, care este fundamentat pe o serie de principii de bază si de principii decizionale.
Preocuparea pentru legiferarea ocrotirii naturii în România nu este nouă.
Cea mai veche astfel de reglementare datează de pe vremea lui Stefan cel Mare, care constituie primele branisti, similare ariilor protejate actuale. în perioada modernă, ocrotirea naturii devine o preocupare constantă la numerosi oameni de stiinŃă precum Grigore Antipa, Emil RacoviŃă, Ion Borcea, Alexandru Borza. La iniŃiativa lor, în 1930, apare prima Lege pentru protecŃia monumentelor naturii, se înfiinŃează Comisia monumentelor naturii si ia fiinŃă la noi prima arie protejată
majoră, Parcul NaŃional Retezat.
Actualmente, activitatea de protecŃie si conservare a naturii este direcŃionată de Legea protecŃiei mediului nr. 137/1995, Legea 5 / 2000 privind planul de amenajare a teritoriului naŃional, SecŃiunea a III �a Zone protejate si de Legea
462 / 2001 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
Comandă online Poluarea mediului si conservarea naturii la 50,00 lei scrisă de Pricope Laura , Pricope Ferdinand, tiparită la editura Vladimed - Rovimed în anul 2008. cu plata ramburs sau online cu cardul. Momentan titlul Poluarea mediului si conservarea naturii nu este disponibil însa vă puteți înscrie pentru a fi notificat în momenul reaprovizionarii.
Eliminarea poluantilor acizi din gazele industriale prin tratarea acestora cu electroni accelerati si micround
Sitech
Anca-Mihaela Stoian
198 pagini
An: 2014
Decontaminarea solurilor poluate cu compusi organici
Sitech
Anca-Rovena Voiculescu
364 pagini
An: 2006
Studii privind continutul de metale grele si continutul izotopic de deuteriu in apa raului Olt
Sitech
Oubraham Anisoara
128 pagini
An: 2014
Modelarea si simularea proceselor de dispersie a poluantilor pe Dunare
Sitech
Balanescu Liviu-Valentin
137 pagini
An: 2015
Cariera miniera Bicaz Chei: biodiversitate, reabilitare ecologica
Sitech
Mariana Niculescu
150 pagini
An: 2019
Republica Federala Camerun
Stiintifica
Paul Gogeanu
158 pagini
An: 1967
Liban
Stiintifica
Traian Micu
184 pagini
An: 1968
Calauza judetului Neamt
Cartea Romaneasca
C. Matasa
194 pagini
An: 1929
Danemarca
Enciclopedica Romana
Vasile Ileasa
230 pagini
An: 1971
Roma
Univers
Beppe Ceccato
128 pagini
An: 2004
