Curierul fiscal. Nr. 6/2010

Descriere

în şedinţa de Guvern din 30 mai 2010 a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă care vizează combaterea evaziunii fiscale. Referitor la această ordonanţă prim-ministrul a declarat: „este evident că nu vom putea să diminuăm veniturile bugetarilor sau ale pensionarilor şi să lăsăm evaziunea fiscală să înflorească”. Ministrul Finanţelor Publice a întărit spusele premierului: „noi considerăm că măsurile adoptate sunt din cele mai dure, iar aici vorbim de instituirea unui control strict la intrarea în ţară a produselor cu risc ridicat de evaziune”. Conform proiectului, adoptarea acestei ordonanţe apare, printre altele, ca urmare a necesităţii combaterii în regim de maximă urgenţă a fraudei fiscale în domeniul TVA pentru anumite achiziţii intracomunitare. Până acum, nimic ciudat. Doar că, urmărind nota de fundamentare, observăm că o parte din modificările în domeniul TVA contravin Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun de TVA. Deci o problemă. Una mică va zice statul (că doar şi alte state mai aplică unele prevederi ce contravin directivelor europene, la fel cum şi noi ne-am jucat cu taxa de primă înmatriculare). Până se declanşează şi se finalizează procedura de infringement (procedura privind încălcarea de către statele membre a legislaţiei comunitare) trece ceva timp, se mai încasează ceva bani la buget şi, oricum, poate chiar se atinge şi limita maximă de aplicabilitate (31 decembrie 2011). Se mai rezolvă nişte probleme de lichidităţi la buget, se poate ajunge chiar şi la diminuarea evaziunii fiscale. Poate chiar şi la falimentarea unor contribuabili oneşti.
Şi uite aşa un obiectiv de aplaudat (diminuarea evaziunii fiscale) se realizează cu mijloace nu tocmai ortodoxe. Până la urmă, scopul scuză mijloacele, doar că ce exemplu dă statul contribuabilului? Că, dacă vrea el, directivele europene sunt facultative. Şi atunci contribuabilul ce poate să înţeleagă: că şi pentru el legile sunt facultative? Până la urmă e doar o problemă de nivel la care se acţionează.
Păcat…