Surasul lui Voltaire

Descriere

Surasul lui Voltaire reuneste cele mai amuzante anecdote si vorbe de duh ale marilor ganditori.

Cand cineva i-a reprosat lui Diogene ca bea la carciuma, acesta a raspuns: „Si ce e rau in asta? Ciudat ar fi sa beau la barbier si sa ma tund la carciuma.”

Cand un grup de aristocrati ranchiunosi i-a tras o bataie sarcasticului Voltaire, unul dintre ei a exclamat: „Nu-l loviti in cap, pentru ca de acolo poate iesi ceva bun.”

Cautam fericirea - a scris Voltaire - fara sa stim insa unde, asa cum oamenii beti isi cauta casa, aproape siguri ca au una.

Dupa ce filosofii Hegel si Schelling s-au angrenat intr-o harta publica, ziaristul satiric Moritz Saphir a afirmat sententios: „Filosofii gandesc obscur, dar defaimeaza cu multa limpezime.”

Dand dovada de o mare modestie, ultimele cuvinte ale lui Auguste Comte pe patul de moarte au fost: „Ce pierdere mare pentru omenire!”

Freud, a carui psihanaliza interpreta gesturi uzuale drept expresii ale inconstientului refulat, a sfarsit prin a fi victima propriilor sale teorii, iar cand isi rasucea o data un trabuc si si-a dat seama ca este privit cu malitiozitate, a comentat: „Uneori un trabuc nu este nimic altceva decat un trabuc.”