Contractul de transport international de marfuri pe sosele

Descriere

Dezvoltarea infrastructurii rutiere şi mobilitatea mare a autovehiculelor au determinat, cu deosebire la finele secolului trecut şi începutul noului mileniu, un avânt major al transportului de mărfuri pe şosele în detrimentul transportului feroviar, transportul rutier câştigând mereu teren în lumea comerţului internaţional dat fiind raportul preţ-rapiditate, net favorabil acestuia.
Această dezvoltare a transportului de mărfuri pe şosele a determinat, dată fiind nevoia de certitudine a tuturor celor interesaţi: expeditorul mărfii, cărăuşilor şi destinatarul aceleaşi mărfi - elaborarea de norme uniforme, deopotrivă legale, cuprinse în convenţii interstatale multilaterale, dar şi contractuale, elaborate de asociaţiile internaţionale de transportatori rutieri, în principal.
Se adaugă instrumentelor internaţionale evocate convenţii interstatale recente, de factură punctuală, sau acte legislative de drept derivat ale Uniunii Europene, reglementând aspecte adiacente transportului internaţional de mărfuri pe şosele şi pe care România fie le-a ratificat, fie le aplică în calitatea sa de membru al Uniunii Europene.
Este contextul în care tema aleasă de autoare se impune şi îşi dovedeşte cu prisosinţă actualitatea şi importanţa ştiinţifică şi practică.
Trebuie subliniat dintru început că lucrarea de faţă, rezultat al investigării atente şi minuţioase a doctrinei române şi străine şi a jurisprudenţei domeniului, dar şi al fructificării îndelungatei experienţe de judecător a autoarei, se prezintă ca o cercetare de factură monografică, originală şi care se impune prin concluziile incitante şi propunerile de lege ferenda avansate, ca şi prin luări de poziţie doctrinară care invită la reflecţie.
Punând în evidenţă realele calităţi de cercetător ale autoarei care probează o solidă cultură juridică, lucrarea se înfăţişează ca un demers ştiinţific laborios, structurat cu respectarea tuturor rigorilor unei lucrări monografice.
După o introducere în care autoarea evocă politica transporturilor în Uniunea Europeană şi în România – ca stat membru – şi organizarea activităţii de transporturi în contextul rolului major şi al importanţei economice în creştere a transportului de mărfuri în promovarea comerţului mondial, în Capitolul I prezintă contractul de transport internaţional de mărfuri, în reperele sale generale, cu sublinierea controverselor – încă existente în doctrină – cu privire la caracterul real al acestuia, dar şi clasificarea transporturilor internaţionale de mărfuri, cu înfăţişarea unora dintre modalităţile tehnice de realizare a lor.
Apreciem modul în care, în paginile acestui capitol, autoarea înfăţişează aspecte referitoare la dreptul aplicabil contractului internaţional de transport mărfuri, surprinzând, atât cadrul uniform legal, cât şi cadrul uniform contractual al contractului de transport internaţional de mărfuri pe şosele, aplecându-se atât asupra convenţiei CMR, cât şi asupra Actului Uniform elaborat de OHADA sau asupra Convenţiei CIDIP de la Montevideo referitoare la acelaşi contract de transport, analize prezente pentru prima dată în doctrina română.
Capitolul al II-lea al lucrării este rezervat cercetării contractului de transport de mărfuri pe şosele, aşa cum este acesta reglementat în Convenţia CMR - în evoluţia acesteia, cu analiza scrisorii de trăsură şi naturii acesteia, aşa cum rezultă atât din Convenţia de la Geneva, cât şi din scrisoarea de trăsură tip, elaborată de IRU.
Absolut necesar în logica tratării, în Capitolul al III-lea se analizează drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în contractul internaţional de mărfuri pe şosele, autoarea oprindu-se mai ales asupra obligaţiilor cărăuşului, inclusiv ale cărăuşilor succesivi când aceştia există.
Substanţa lucrării este dată, în special, de capitolul al IV-lea, de o întindere importantă, afectat înfăţişării răspunderii cărăuşului pentru executarea necorespunzătoare sau neexecutarea contractului de transport de mărfuri pe şosele, autoarea cercetând minuţios formele răspunderii cărăuşului şi natura acesteia, cu surprinderea corectă a specificităţii răspunderii cărăuşului rutier şi a răspunderii solidare a cărăuşilor succesivi şi cu analiza pertinentă a cauzelor de exonerare de răspundere, sau de limitare a acesteia, ori chiar de agravare a ei. în preocuparea pentru o cercetare exhaustivă a răspunderii cărăuşului rutier, autoarea se opreşte şi asupra problemei răspunderii acestuia în cazul transportului combinat, sau efectuat sub acoperirea carnetelor TIR şi ATA.
în paginile aceluiaşi capitol, în profitul unei tratări unitare, autoarea se apleacă şi asupra aspectelor esenţiale ale răspunderii expeditorului mărfii în contractul de transport rutier, ca şi ale răspunderii destinatarului mărfii, cu cercetarea atentă a problematicii dreptului de retenţie al cărăuşului asupra mărfii transportate, ca privilegiu al acestuia asupra mărfii în cauză.
în mod logic - şi firesc pentru noutatea cercetării întreprinse - autoarea se ocupă în capitolul al V-lea de problematica soluţionării litigiilor născute din executarea necorespunzătoare sau neexecutarea contractului de transport internaţional de mărfuri pe şosele, oprindu-se inclusiv asupra soluţionării lor pe calea arbitrajului, cu surprinderea specificităţii locului reclamaţiei administrative împotriva cărăuşului şi a procedurii acesteia în mecanismul de soluţionare a litigiilor menţionate. Remarcăm ca deosebit de pertinentă cercetarea, în cuprinsul capitolului şi a regimului prescripţiei extinctive, aşa cum rezultă acesta din Convenţia de la Geneva reglementând contractul internaţional de transport de mărfuri pe şosele.
în mod firesc, pentru o lucrare de cercetare ştiinţifică, monografia se finalizează cu formularea de concluzii extrem de judicioase, precum şi cu propuneri pertinente de lege ferenda, pe care autoarea le avansează şi fundamentează, pe măsura analizei întreprinse, dar le concentrează - în sinteză - în ultimele pagini, oferind astfel un extrem de util instrument pentru cititor.
Subliniind direcţiile posibile şi necesare de modificare - în perspectivă - a Convenţiei de la Geneva din anul 1956, prin compararea şi corelarea prevederilor acesteia cu ale celorlalte convenţii interstatale multilaterale ulterioare, adoptate în materie de transport internaţional de mărfuri, precum şi cu actele legislative - în domeniu - elaborate de Uniunea Europeană, autoarea propune extinderea reglementării CMR şi la raporturile dintre client şi expeditorul mărfii acestuia, în calitate de comisionar al său, ca şi extinderea cauzelor de exonerare de răspundere a cărăuşului rutier, cu includerea cazurilor de defecţiune a autovehiculului pentru vicii ascunse de fabricaţie, sau a cazului de însoţire a mărfii periculoase de către un consilier specializat.
Autoarea apreciază - în aceeaşi ordine de gândire - că, pentru asigurarea echilibrului contractual în condiţii de concurenţă, s-ar impune înlăturarea limitării cuantumului despăgubirii datorate de cărăuş, cum se prevede încă în prezent în CMR. Este de reţinut şi propunerea vizând realizarea unei reglementări unitare a efectelor reclamaţiei administrative împotriva cărăuşului, cu prioritate asupra suspendării cursului prescripţiei extinctive, ca şi propunerea avansată, în baza unei analize comparative a CMR cu Convenţia CIDIP din 15 iulie 1989 de la Montevideo privind contractele de transport rutier internaţional de mărfuri şi cu Actul Uniform OHADA din 22 martie 2002 relativ la contractul de transport de mărfuri pe şosele, de a se accepta şi de a se trece şi în statele părţi las Convenţia de la Geneva la utilizarea scrisorii de trăsură întocmită în formă electronică.
Şi numai eflorarea conţinutului de idei al lucrării convinge asupra valorii incontestabile a acesteia, cercetarea întreprinsă impunându-se teoreticianului şi practicianului ca prima monografie din doctrina juridică română afectată analizei complexe a contractului de transport internaţional de mărfuri pe şosele, aceasta reprezentând un demers laborios, incitant, care invită la reflecţie.
Prof. univ. dr. Brânduşa ŞTEFĂNESCU