Sertarul cu aplauze

Descriere

Cea de a 24-a carte a Anei BLANDIANA, Sertarul cu aplauze, este, cu adevarat, o lucrare de sertar, scrisa fara gandul si speranta publicarii intre anii 1983 fi 1989 (ultimul capitol in 1991), si reprezinta incercarea disperata a cunoscutei poete de a depasi atat definitia genurilor literare unitate, pana atunci, cat si primejdiile cenzurii interioare. Editia intai a fost publicata de Editura Tinerama (Bucuresti, 1992), iar in 1993 a aparut la Slaide Verlag din Gottingen versiunea germana cu titlul Die Applausmaschine (republicata in 1998 in colectia de buzunar a Editurii Fischer).

"Am inceput sa fug, inainte de a ma intreba daca sunt mai las sau mai curajos decat ceilalti, fugind".
Cred ca aceasta este fraza pe care o caut de multa vreme pentru a declansa din momentul potrivit-nici prea indepartat, nici prea apropiat-povestea si, implicit, explicatia inceputului. Pentru ca, oricat ar parea de incredibil, exista un inceput, exista intotdeauna o clipa in care se rupe ceva in incordarea de atata vreme insuportabila, incat insuportabila devine numai nemarginita capacitate de a suporta; exista intotdeauna o clipa a carei brusca liniste are latitudinea de a fi a sfarsitului sau a unui alt inceput. Deci:
"Am inceput sa fug, inainte de a ma intreba daca sunt mai las sau mai curajos decat ceilalti, fugind. M-am ridicat pur si simplu de pe scaun, m-am indreptat spre usa si am iesit, fara ca cineva din incapere sa-si fi dat seama, sau, in orice caz, fara ca cineva sa faca gestul de a ma opri. Poate ca erau cu totii obositi, dar, mai ales, erau atat de convinsi cu totii ca nimic nu se poate schimba in situatia nebuneasca din acea incapere, incat, pur si simplu, nu mai inregistrau realitatea. Iar realitatea era ca eu ma ridicasem de pe scaun si iesisem.