Invingatorul este intotdeauna singur

     

L-am descoperit pe Coelho acu ceva ani, cand in biblioteca mea si-au facut aparitia roame semnate de acesta! Am inceput sa-l citesc , cu un oarecare interes pentru ca abia pe atunci numele lui era pe buzele multora din Romania, deci nu citisem nimic din opera lui, dar si pentru ca cartile sale erau oarecum de dimensiuni reduse. Mi-a placut Alchimistul si Zahir, insa m-am impotmolit la 11 minute, poate pentru ca eram mai mica :D, caci altfel nu-mi explic de ce anume am abandonat cartea la doar cateva ore de la inceperea cartii. Cu acest roman, Coelho m-a uimit! Nu in sensul rau... Numai ca nu ma asteptam ca actiunea cartii sa se desfasoare asa! E altceva, e un alt Coelho, unul pesimist (cum poate mult l-au catalogat dupa lectura acestui roman). Eu mi-am cumparat cartea, imediat dupa ce am auzit o parere televizata despre aceasta carte a lui Paulo Coelho. Datorita Invingatorului... am intrat intr-o lume ceva mai putin cunoscuta de mine in literatura, am patruns in tainele prezentarilor de moda si ale cinematografiei, in lumea frumosului. Actiunea romanului se desfasoara intr-o singura zi, cu o incetineala cumplita, de ai impresia ca trec luni, nu ore. Igor, despartit fiind de sotie, doreste cu orice pret sa-si recapete sotia pe care o iubeste inca. Astefel el este capabil sa ucida oameni, care sa fie mesajele lui catre ea. Din crimele comise, femeia care era deja cu altcineva, trebuia sa inteleaga si sa-l accepte din nou pe Igor. Ewa primea mesaje de la fostul sot, cacre atunci cand erau citite, nu reuseau decat sa o sperie si mai tare si sa-si afle deja destinul, era convinsa ca si ea va pati exact ceea ce a patit un biet cersetor ucis de sotul ei intr-o seara pe cand se aflau la restaurant. O carte care mi-a placut de la pagina 100 in colo, dar care merita citita cu siguranta!