SINGURI. POVESTIRI VESELE SI TRISTE ( editia a II-a )

Descriere

Singuratatea,ca stare sociala,nu trebuie privita ca o '' condamnare''!Exista oameni care au ales in mod deliberat acest ''modus vivendi'' continuand a-si duce la implinire toate indatoririle care ii privesc,lipsiti de suparatorul sentiment al frustrarii,ba chiar acceptand singuratatea ca pret deplin al libertatii si al independentei pe care acestia si le-au dorit,probabil,foarte mult...
Ca stare launtrica insa,singuratatea este mai grea;dar aceasta nu trebuie lasata pana a deveni coplesitoare.Ea poate sa atinga trairi profunde,de o sublima intimitate si neschimbate dintr-o inalta buna-cuviinta.