Cintece religioase

Descriere

Cortina de fier care trecea prin mijlocul Europei si despartea popoarele unele de altele a cazut. Oamenii din rasaritul si apusul continentului au rasuflat usurati.
Libertatea recistigata le da noi puteri. Acum depinde de imprejurari ca oamenii si natiunile sa se regaseasca unii cu altii / unele cu altele si procesul instrainarii sa fie eliminat printr-o constienta apropiere reciproca, asa incit sa ne aducem aminte de radacinile comune ale istoriei noastre si sa modelam viitorul continentului nostru in sensul vechii maxime a unitatii in bineexistenta diversitate.
Pe acest drum, ne pot fi de ajutor acei mari ginditori si poeti care au trait si au actionat in epoci asemanatoare, de rascruce. Dintre ei face parte si Novalis - cu numele sau adevarat Georg Philipp Friedrich von Hardenberg.
El s-a nascut, in urma cu mai mult de doua sute de ani, intr-o epoca ce se afla in tranzitie de la ordinea feudala catre lumea moderna, civic-democrata si catre societatea industriala. Schimbari adinci isi croiau drumul in toate domeniile vietii sociale a oamenilor.
Atmosfera de schimbare care se consolida pretutindeni era, in acelasi timp, epoca de nesiguranta si de dezorientare.
Novalis, care n-a avut parte decit de putini ani pe aceasta lume, s-a straduit sa inteleaga si sa talmaceasca semnele timpului.

In istoria literaturii, Novalis a intrat ca marele poet al romanticei germane. Efortul sau de a nu ramine la suprafata lucrurilor, de a le cerceta temeinic si, inainte de toate, dorul sau dupa acel cu totul altceva, care poarta in sine realitatea cu multiple forme, au capatat expresie in viziunea stralucita a . Ce ne spune Novalis astazi? Ceea ce a culminat in Revolutia Franceza din 1789 l-a determinat sa puna intrebarea istoric-filosofica privitoare la .
Si in zilele noastre, constructia Europei nu se poate multumi sa unifice fortele economice si sociale.
Daca acest continent are viitor, asta depinde de faptul daca oamenii si popoarele vor deveni din nou constienti / constiente de valorile crestine care au modelat identitatea europeana.
In fond, atunci ca si astazi, se punea / se pune intrebarea: ce este omul si cum trebuie sa fie creata o societate cu adevarat umana? Cu toate fortele de care dispunea, Novalis s-a impotrivit tendintei de a descifra realitatea numai cu rationalitatii. .
Se va sufoca omul in secularitatea (in emanciparea sa fata de biserica ) sau isi va gasi drumul catre intelegerea crestina ca el este ca el poate fi gindit numai de si intru Dumnezeu? Nu ne aflam noi in primejdia de a ne pierde sufletul daca ne lepadam de dorul nostru de Dumnezeu? Il felicit pe traducatorul (si editorul) care face accesibile oamenilor din Romania citeva dintre operele capitale ale ginditorului si poetului Novalis.
Cine lasa sa actioneze asupra lui ideile din aceste opere, acela prinde curaj intru angajamentul sau pentru Europa si pentru innoirea in credinta.