Arta poetica

Descriere

Pronuntate la Harvard in 1967 1968 si transcrise dupa inregistrari recent redescoperite, conferintele ce formeaza Arta poetica a lui Borges reprezinta o initiere profund personala in placerea produsa de si prin cuvinte si o marturie literara de prima marime.Mi-am petrecut viata citind, analizand, scriind (sau incercand sa scriu) si bucurandu-ma. Aceasta din urma, mi-am dat seama, e cea mai importanta dintre toate. (Jorge Luis Borges)Supremul dar al lui Borges este credinta sa neclatinata in lumea viselor si a ideilor, credinta ca viata e facuta din poezie. (Micaela Kramer, New York Times Book Review)Daca putini scriitori de-a lungul istoriei au fost atat de invatati ca Borges, nici unul dintre ei nu si-a purtat greutatea stiintei lor cu atata usurinta si atat de umil. (New Yorker)Totul aici e un comentariu la restul operei lui Borges, chiar daca efectul acestui comentariu dizolva opera sa, imperceptibil, in restul literaturii: in cadrele sale generice, in instinctul ei nestavilit de-a povesti, in comoara sa de expresii devenite stranii si, astfel, mai frumoase, de-a lungul timpului. (Geoffrey O Brien, Artforum)Cum nu ar fi putut fi inventat decat de el insusi, Borges trebuie ca a existat. Astfel, cel mai semnificativ scriitor in limba spaniola de la Cervantes, Borges este, impreuna cu Trakl, Proust, Kafka, Th. Mann, Joyce si Garcia Marquez, unul din autorii in lipsa carora secolul XX ar trebui uitat mai repede. Probabil cel mai influent autor al ultimilor cincizeci de ani, acest orb clarvazator ca Homer si Joyce isi datoreaza faima stilului si inteligentei sale unice. Molipsitoarea sa Arta poetica este o introducere succinta si delicata in arabescurile literaturii; ea denota o cultura inuman de profunda si extinsa pe care cititorul nici nu are de ce si nici nu o poate ocoli citind-o. (Calin-Andrei Mihailescu)Jorge Luis Borges (Buenos Aires, 1899 Geneva, 1986) este un autor esential al literaturii secolului XX. Intors la Buenos Aires din Europa la inceputul anilor 20, Borges a publicat cateva volume de versuri Fervor de Buenos Aires (Fervoarea Buenos Aires-ului, 1923), Luna de enfrente (Luna din fata, 1925) si Cuaderno San Martin (Caietul San Martin, 1929). Dupa o intrerupere de cateva decenii, Borges a revenit la poezie, gen in care va scrie pana la sfarsitul vietii. Volumele cele mai cunoscute care ii apar acum sunt El hacedor (Cel ce face, 1960), El otro, el mismo (Altul, acelasi, 1964), Para las seis cuerdas (Pentru sase coarde, 1965), Elogio de la sombra (Lauda umbrei, 1969), El oro de los tigres (Aurul tigrilor, 1970) si La moneda de hierro (Moneda de fier, 1976). Eseurile antologate in volumele din anii 30 l-au impus ca maestru al genului. Evaristo Carriego (1930), Discusion (Discutie, 1932) si Historia de la eternidad (Istoria eternitatii, 1936) au fost urmate de Otras inquisiciones (Alte investigatii, 1952), El hacedor si Nueve ensayos dantescos (Noua eseuri dantesti, 1982), intre altele. Celebritatea lui Borges se datoreaza, insa si in primul rand, prozelor sale scurte, gen in care a debutat relativ tarziu si ale carui ilustrari principale sunt volumele Historia universal de la infamia (Istoria universala a infamiei, 1935), Ficciones (Fictiuni, 1944), El Aleph (Aleph, 1949), El informe de Brodie (Raportul lui Brodie, 1970) si El libro de arena (Cartea de nisip, 1975). Operele (relativ) complete ale lui Borges au fost publicate in patru volume masive de editura Emec din Buenos Aires (editia a doua fiind incheiata in 1998). Majoritatea operei sale este tradusa in romaneste. Arta poetica a fost tradusa in spaniola, portugheza, italiana si franceza.CÃLIN-ANDREI MIHÃILESCU, coordonatorul acestui volum aparut la Harvard University Press in 2000 sub titlul This Craft of Verse, este profesor asociat de literatura comparata, teorie critica si spaniola, Director al Centrului de Studiu al Teoriei si Criticii la University of Western Ontario (London, Canada) si Director al revistei Asociatiei Internationale de Literatura Comparata, Literary Research / Recherche litteraire. In ultimii ani i-au aparut volumele Þara europsita (Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2002), 16-17, Renastere, manierism, baroc (Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2002), Fiction Updated, Theories of Fictionality in Contemporary Criticism (coord.; University of Toronto Press, Toronto, 1996/1997) si Ars rhetorica (coord.; Carleton University, Ottawa, 1996).