Cine a avut neşansa să treacă prin ancheta Siguranţei comuniste a cunoscut chinurile iadului aşa cum sunt ele descrise în Biblie. Pentru că numai în iad mai pot fi imaginate suferinţe cum erau pricinuite aici. Celulele individuale foloseau ca loc de reflecţie pentru victime, între două bătăi, dar şi la tăinuirea celor decedaţi în timpul anchetelor. Aici, în timpul agoniei, schinguitul, dându-şi seama de dezastrul torturii, hotăra ca la următoarea rundă să cedeze, sau să meargă mai departe spre moarte cu Nu în braţe. Camera comună era purgatoriul Siguranţei, de aici puteai ajunge afară sau în penitenciar, un alt iad în care moartea venea mai lent.

Deocamdata nu exista un cuprins al acestei carti

Deocamdata nu exista nici un comentariu la aceasta carte

Adauga un comentariu