După ce femeia din cuşca de sticlă îi dădu foiţa roz cu numele prietenului său (pe care ea îl pronunţă cu voce tare), Strether se îndepărtă şi deodată se găsi, în hol, faţă-n faţă cu o doamnă care îl privi cu aerul de a fi luat o hotărâre brusc şi ale cărei trăsături - nu prea tinereşti şi nici de o fineţe remarcabilă, dar expresive şi agreabile - îi evocau o figură recent zărită undeva. Rămaseră o clipă pe loc privind unul la celălalt; apoi îşi aminti: o remarcase cu o zi înainte la hotelul precedent, unde ea, tot în hol, stătuse puţin de vorbă cu câţiva tovarşi de-ai săi de pe vas. De fapt nimic nu se petrecuse între ei şi i-ar fi fost greu să spună ce anume îl făcuse să-i remarce prima oară figura şi nici să-şi explice de ce o recunoştea acum. În orice caz, şi doamna părea că-l recunoştea, ceea ce îl intrigă şi mai mult.

Deocamdata nu exista un cuprins al acestei carti

Deocamdata nu exista nici un comentariu la aceasta carte

Adauga un comentariu